Ce poate face presedintele in Romania, in comparatie cu alte state europene

Marti, 05 Noiembrie 2019, ora 16:21
9179 citiri
Ce poate face presedintele in Romania, in comparatie cu alte state europene
Foto: Arhiva (Administratia Prezidentiala)

Cu unele diferente, presedintele in Romania are un rol asemanator cu presedintii Poloniei, Frantei, Lituaniei, Portugaliei, toate aceste state fiind etichetate drept ceea ce in stiintele politice si juridice se numesc regimuri semiprezidentiale.

Presedintele Romaniei, ca si cei ai statelor enumerate, indeplineste cele trei conditii minimale pentru ca un regim sa fie considerat semiprezidential: este ales prin vot universal direct, ii sunt atribuite prerogative considerabile, relationeaza cu un premier si un guvern responsabile in fata parlamentului (Maurice Duverger, "Institutions politiques et Droit constitutionnel", 1970).

In Europa, exista mai multe tari in care presedintele este ales direct, dar pentru ca acesta are prerogative onorifice, specialistii nu le-au incadrat in categoria regimurilor semiprezidentiale. Astfel, in timp ce Franta, Polonia, Romania, Portugalia, Lituania sunt considerate a fi tari in care marcile semiprezidentialismului sunt clare, presedintele avand prerogative considerabile, exista alte state europene, in care presedintele este de asemenea ales prin vot popular, insa are doar un rol onorific: Austria, Irlanda, Cehia.

In ceea ce priveste sistemele parlamentare din Europa, fie ca sunt monarhii constitutionale (Belgia, Marea Britanie, Spania, Olanda), fie ca sunt republici parlamentare (Italia, Ungaria), au presedinti cu un rol protocolar. Monarhiile constitutionale cu regim parlamentar sunt cele in care o parte a puterii executive (monarhul) este independenta de Parlament si are un rol onorific, iar premierul si Guvernul sunt emanatia Parlamentului.

Republicile parlamentare sunt cele in care atat presedintele, cat si premierul sunt creatia Parlamentului, potrivit volumului "Introducere in stiinta politica", Cristian Preda (2013).

Cipru este singurul stat din Europa cu trasaturi de regim prezidential, in care presedintele este ales direct si este singurul reprezentant al puterii executive, mai scrie sursa citata.

Functia prezidentiala in Romania si regimul semiprezidential

Citeste pe larg despre rolul presedintelui in Romania: Duminica ne votam presedintele, dar stim ce poate face si ce nu?

Functia prezidentiala din Romania a fost considerata de cei mai multi specialisti ca fiind incadrata in modelul semiprezidential, tip de regim in care presedintele este ales direct (trasatura specifica prezidentialismului) si in care Guvernul este responsabil in fata Parlamentului (trasatura specifica parlamentarismului).

O parte dintre constitutionalistii romani au preferat sa utilizeze pentru semiprezidentialismul romanesc eticheta de regim semiprezidential parlamentarizat sau atenuat ("Tratat de drept administrativ", Antonie Iorgovan, 2005). Sustinatorii acestei etichete considera ca puterile presedintelui Romaniei sunt limitate, in raport cu presedintele francez, considerat a-si exercita functia intr-un regim clasic de semiprezidentialism.

In acest sens, presedintele poate dizolva Parlamentul in conditii rigide, poate numi premierul, dar nu il poate revoca (dupa 2003), poate refuza promulgarea legii, dar doar o singura data etc.

Dupa alti autori, care au incercat sa deosebeasca intre puteri mai mari sau mai mici ale presedintelui, regimul din Romania este unul premier-prezidential, adica mai apropiat de sistemele parlamentare, pentru ca intre puteri se stabilesc mai multe relatii de negociere decat relatii ierarhice.

Exista, astfel, doua relatii de negociere intre presedinte si Parlament si intre presedinte si Guvern si doar o relatie de subordonare intre Guvern si Parlament ("Presidents and Assemblies. Constitutional Design and Electoral Dynamics", Shugart, M. S. and J. M. Carey, 1992).

Asemanari si deosebiri intre presedintele Romaniei si presedintele Frantei

Franta celei de-a V-a Republici este considerata un regim semiprezidential clasic, insa comparativ cu alte regimuri semiprezidentiale, cum ar fi cel romanesc, exista deosebiri semnificative, potrivit lui Ioan Muraru ("Drept constitutional si institutii politice", Editia a 14-a, volum II, 2013).

De exemplu, dreptul presedintelui francez de a dizolva Parlamentul este unul absolut, el putand cere parerea premierului sau a presedintilor celor doua camere, dar fara sa tina cont de ele.

Prin comparatie, presedintele roman poate dizolva Parlamentul in niste conditii rigide: in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura ("Introducere in stiinta politica", Cristian Preda).

Spre deosebire de Romania, unde Constitutia prevede ca presedintele numeste premierul, dar nu il poate revoca, Constitutia Frantei nu contine o interdictie expresa in acest sens: "Presedintele Republicii numeste prim-ministrul. El pune capat functiilor acestuia prin prezentarea de catre premier a demisiei Guvernului. La propunerea prim-ministrului, el ii numeste pe ceilalti membri ai Guvernului si pune capat functiilor lor", precizeaza Constitutia Frantei.

In Romania, presedintele poate emite decrete privind acordurile internationale, acreditarea ambasadorilor, in caz de mobilizare sau razboi, in cazul instituirii starii de asediu sau de urgenta, confera decoratii si titluri de onoare, pentru acordarea gradelor de maresal, de general si de amiral sau pentru gratierea individuala.

Prin comparatie, in Franta, pe langa atributiile enumerate mai sus, presedintele are dreptul de a contrasemna ordonantele Guvernului, se arata in lucrarea "Drept constitutional si institutii politice".

Presedintele Romaniei poate initia referendumuri nationale pe teme de interes general, in timp ce presedintele Frantei poate initia referendumuri doar dupa consultarea Parlamentului sau Guvernului.

In schimb, presedintele Frantei are o prerogativa pe care presedintele roman nu o are in materie de referendumuri: poate supune proiecte de legi consultarii populare.

De asemenea, in timp ce presedintele francez prezideaza Guvernul (Consiliul de ministri) si semneaza ordonantele si decretele emise de acesta, presedintele roman poate prezida acele sedinte de guvern in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, in alte situatii.

In mod asemanator, presedintele roman nu semneaza ordonantele si decretele emise de Guvern, mai arata Ioan Muraru in volumul citat.

Presedintele Romaniei vs. alte regimuri semiprezidentiale din Europa

Desi Romania, Franta, Polonia, Finlanda, Portugalia sunt toate considerate regimuri semiprezidentiale, prerogativele presedintilor din aceste tari pot varia.

Grupand prerogativele prezidentiale in competente legislative (promulgarea legilor, dreptul de a emite decrete, dreptul de a initia referendumuri, sesizarea Curtii Constitutionale etc.) si competente non-legislative (formarea cabinetului, numirea si revocarea premierului, dizolvarea parlamentului etc.), presedintii din Austria, Finlanda, Portugalia au puteri legislative mai slabe decat presedintele roman.

Pe de alta parte, presedintele roman are puteri non-legislative mai restranse decat presedintii Finlandei sau Portugaliei, potrivit lui Steven D. Roper ("Are All Semipresidential Regimes the Same? A Comparison of Premier-Presidential Regimes, Comparative Politics", 2002).

Detaliind, in privinta dreptului de veto, adica a dreptului presedintelui de a se opune legilor, presedintii din Romania, Franta si Austria nu au nicio putere de a se opune legilor.

In schimb, dreptul de veto al presedintilor din Portugalia, Lituania si Polonia este mai consistent, adica pot sa se opuna intr-o prima faza unei legi, dar ultimul cuvant apartine tot Parlamentului.

In ceea ce priveste dreptul de a initia un referendum, presedintele roman se numara printre acei sefi de stat ai regimurilor semiprezidentiale care au un drept absolut, adica poate initia un referendum fara sa se consulte cu Parlamentul sau Guvernul.

Si presedintii polonez, francez si lituanian pot initia referendumuri, insa doar dupa consultarea Parlamentului.

Cu privire la prerogativa de a numi premierul si Cabinetul, se observa o tendinta uniforma in randul regimurilor semiprezidentiale amintite mai sus: presedintii austriac, francez, roman, portughez, polonez numesc premierii, dar in functie de majoritatile parlamentare.

De aceea, specialistii considera ca atributiile presedintilor in acest caz sunt limitate. De asemenea, dintre tarile analizate doar presedintele portughez poate, in anumite situatii, sa il revoce pe prim-ministru. In toate celelalte state (Austria, Polonia, Romania, Lituania), sefii de stat nu au acest drept.

Totodata, Austria, Franta, Polonia si Portugalia sunt state in care presedintii pot dizolva Parlamentul in conditii suple, in timp ce in Romania si Lituania, aceasta prerogativa este una foarte rigida, mai mentioneaza sursa citata.

Citește și:
Marcel Ciolacu este sigur că Gabriela Firea va mai câștiga un mandat la Primăria Capitalei: ”Trebuie să ai anumite afinităţi să fii primar general”
Marcel Ciolacu este sigur că Gabriela Firea va mai câștiga un mandat la Primăria Capitalei: ”Trebuie să ai anumite afinităţi să fii primar general”
Preşedintele PSD Marcel Ciolacu a anunțat duminică, 5 februarie, că PSD merge în acest moment cu Gabriela Firea candidat la Primăria Capitalei. Întrebat la Antena 3 cu ce candidat merge...
Cât de posibil vede Marcel Ciolacu scenariul în care Klaus Iohannis l-ar respinge ca premier, la rotativa din mai
Cât de posibil vede Marcel Ciolacu scenariul în care Klaus Iohannis l-ar respinge ca premier, la rotativa din mai
Liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat duminică, 5 februarie, că nu vede posibil scenariul în care președintele Klaus Iohannis ar refuza să îl numească premier la rotativa din luna mai....