Votul pentru Cotroceni: Cine conteaza in alegeri si care sunt surprizele la linia la start

Klaus Iohannis intra in campania pentru cel de-al doilea mandat in postura eroica, un pompier care a oprit, in anii de guvenare PSD, focul gata sa mistuie tara.

Dar este apararea de PSD un motiv suficient pentru a face o tara fericita? Resetarea statului, despre care toata lumea vorbea dupa uciderea Alexandrei, incepe cu mize si mesaje mici.

Candidatii au trecut de filtrul BEC, sunt si cativa exclusi la prima treapta si e de asteptat din partea unora dintre marginali o retorica a victimei oneste, pe care mari comploturi o impiedica sa devina presedintele tarii, asa cum poporul cu siguranta ar vrea, dar stim bine ca orice complot de felul acesta este contra poporului.

Dispar, asadar, din ringul campaniei pentru Cotroceni Liviu Plesoianu, Miron Cozma

si chiar primarul Pandele, care a renuntat singur la candidatura. Viorel Catarama, a carui candidatura a fost respinsa de BEC, a primit unda verde de la CCR.

Ramane de vazut daca Alexandru Cumpanasu va fi validat de BEC, dupa ce a anuntat ca a reusit sa adune si sa depuna semnaturile pentru candidatura, in ciuda profilului minor politic si a grotescului pe care l-a provocat manipuland uciderea Alexandrei.

Cumpanasu nu e un candidat care sa poata influenta aritmetica votului, dar poate fi folosit la zgomotele de fond care sa paraziteze dezbaterile mari de pe agenda, intretinand rumori si dezinformari.

Rolul personajelor de tipul lui e acela de a mentine terenul fertil pentru specularea emotiilor primare, pentru a planta mai apoi manipulari convenabile.

Langa Cumpanasu se asaza si Catalin Ivan, a carui candidatura a fost validata de BEC, si Ramona Ioana Bruynseels, sustinuta de Dan Voiculescu si televiziunile de casa, cea care vede Rusia in NATO.

Cine joaca matematic in acest scrutin sunt Klaus Iohannis, Dan Barna, Viorica Dancila, Theodor Paleologu si Mircea Diaconu, dar sondajele de pana acum au masurat mai degraba optiuni generoase de vot, in care erau inclusi pana recent si non-candidati, de tipul Victor Ponta, Calin Popescu Tariceanu si Dacian Ciolos.

Cum se prezinta candidatii pe linia de start:

* Klaus Iohannis are marele avantaj la pornire, toate sondajele il dau direct jucator al turului doi de scrutin.

Profilul pe care actualul presedinte il propune este pe aceeasi platforma antipesedista folosita si la referendumul din 26 mai, in cuvintele lui, un profil de pompier care apara tara de mistuirile PSD-ului;

* PSD are un candidat fara sanse sa joace in finala si chiar cu vulnerabilitatea de a nu urca pe podium.

In culise, Viorica Dancila isi cauta mai degraba o iesire si sunt informatii, mai intai lansate de Ioan Mircea Pascu, ca ar cauta o solutie sa se autopropuna comisar european.

Asa se poate explica degringolada intretinuta in care a aruncat tema mandatului dat ambasadorului roman la UE - daca a fost dat oficial. Spunand una pentru partid si alta pentru urechile vreunui european dispus sa o considere interlocutor, Viorica Dancila isi cauta orice salvare.

Un demiurg jucaus a facut insa ca depunerea candidaturii Vioricai Dancila sa fie chiar in orele in care Kovesi era desemnata si candidata Consiliului UE pentru Parchetul European;

* Dan Barna este inca sub scorul partidului, cam in toate sondajele, trebuie sa tinem cont de necalibrari, dar este un candidat in constanta dinamica ascendenta.

Nu ii este, totusi, garantata calificarea pentru turul doi de scrutin si pleaca de pe pozitiile unui non-combat fata de Klaus Iohannis, dar cu promisiunea guvernarii, reiterata chiar duminica de Dacian Ciolos.

Mesajul de pornire al lui Barna este unul al reconectarii romanilor cu tara lor si sloganul "Fericiti in Romania" se pliaza pe acest proiect anuntat si de Ciolos, al readucerii romanilor din diaspora in tara, garantandu-le si acasa genul de fericire functionala a Occidentului.

E un mesaj emotional, care poate fi insa vulnerabilizat de prea-inaltul unei promisiuni care, la limita, nu intra in competenta politicului. E de asteptat ca Barna sa decline fericirea in lucruri mai prozaice, de tipul scoala si spital;

* Mircea Diaconu se instituie drept urmas al lui Liviu Dragnea si este cel care preia retorica, intre timp abandonata de PSD, a statului paralel.

E o haina paradoxala, pentru ca fostul europarlamentar sustinut in epoca de PSD candideaza acum cu sustinerea politica a lui Ponta, cel care refuza orice alaturare cu Dragnea.

Din aceasta perspectiva a mostenirii temelor dragniste, Diaconu se intalneste mai degraba cu fostele sperante ale lui Tariceanu, iesit de la guvernare si ramas si fara profil de prezidentiabil.

* Theodor Paleologu este candidatul care poate dinamiza campania, are un discurs ritmat si este capabil sa contra-propuna teme pe agenda.

Daca, pe datele de pe acum, nu are potential de turul al doilea de scrutin, are in schimb potentialul de a provoca dezbaterea. S-a anuntat pentru un rol paideutic, de presedinte invatator, dar incape in haine ludice, ceea ce inseamna ca ar putea incurca pe ici si colo candidatii cotati mainstream.

La nivel teoretic, este singurul candidat care ar putea prelua un discurs tip Zelenski, in sensul originalitatii si frondei, desi privirea superficiala ne-ar spune ca mai degraba Diaconu intra in pielea presedintelui ucrainean. E vorba despre profil si discurs, nu despre meseria de actor, totusi.

Campania americana si tara neguvernata

La inceput de campanie, primii trei candidati - sa admitem datele pe care le avem din sondaje - se bat nu in reforme interne, ci in profilul american. Klaus Iohannis, Dan Barna si Viorica Dancila s-ar putea intersecta in SUA, dar e de presupus ca mai degraba se vor evita.

Fiecare este acolo cu un motiv, Iohannis e singurul care poate justifica institutional vizita - participa, ca de fiecare data, la Adunarea Generala a ONU.

Vizita lui Dan Barna a fost anuntata si ea de ceva vreme, imediat dupa anuntul intalnirii bilaterale Iohannis/Trump la Casa Alba, de la finalul lunii august. In plus, cum electoratul lui Barna e consistent in diaspora, oportunitatea vizitei capata o miza direct electorala si nu doar la nivel de perceptie a imaginii.

Viorica Dancila merge in SUA pentru o sedinta foto, o fotografie cu vicepresedintele Pence, dar mai degraba presedintele PSD capata o pauza de la presiunile pe care partidul le pune constant asupra ei, pe ultima suta de metri a unei guvernari din care fiecare ar vrea sa ramana cu cate ceva, o functie publica sau un acces la resurse.

Cu trei candidati de podium in SUA, Romania ramane la fel de neguvernata, fara ministri plini pe portofolii importante, incat absenta prim-ministrului nu aduce nicio paguba suplimentara.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...