Partidele parlamentare in campania prezidentiala

E in plina desfasurare strangerea de semnaturi pentru candidatii la prezidentiale. Zilele trecute i-a numarat cineva si erau peste douazeci. Nu e clar cati (si cum) ar putea sa adune 200 de mii de semnaturi, cat cere legea. E evident ca, la fel ca-n trecut, unii profita de ocazie pentru publicitate.

Asa au aparut candidatul care vorbeste in numele dacilor sau candidata care sustine ca Pamantul e plat si ca Rusia e in NATO, asa se face ca am putea avea parte de o confruntare intre Ghita Funar si un conational pe care-l cheama Avram Iancu etc. etc.

Exista ceva mai interesant decat exotismul unor personaje: merita sa analizam, cred eu, ce optiuni au facut partidele parlamentare si cum si-au configurat ele deocamdata campania.

Incep cu PSD. Care a decis, urmand traditia Nastase-Ponta, sa-si impinga in cursa pentru Cotroceni prim-ministrul in functie. Pesedistii stiu ca Viorica Dancila nu poate castiga, dar ei spera ca vor putea pastra sefia Guvernului. Cum? Simplu: inclinand balanta in turul decisiv al prezidentialelor. Unii si-au dat seama de manevra, asa ca si-ar dori ca Guvernul sa cada inainte de primul tur din 10 noiembrie.

PNL n-a avut prea multe batai de cap. Partidul condus de Ludovic Orban il sustine pe presedintele in functie, aflat in cautarea unui al doilea mandat. Penelistii spera ca astfel sa creasca si procentele din dreptul partidului, dupa ce la europene au adunat 27%. Miza e, desigur, obtinerea in 2020 a pozitiei de premier, la care Orban viseaza de multa vreme.

Inainte de a stabili candidatul, USR a incheiat cu PLUS o alianta politica. Aceasta prezinta un tandem: Dan Barna la Cotroceni si Dacian Ciolos la Palatul Victoria. Speranta Aliantei e confirmarea scorului de 23% de la europene in primul tur al prezidentialelor si o finala cu Iohannis. USR si-a supus propriul candidat la un test intern, fiindca partidul a programat alegerea propriului presedinte chiar zilele trecute.

Mai multe voci critice din USR au incercat sa acrediteze ideea ca democratia radicala ingaduie si stigmatizarea unui coleg in lupta din interior si sustinerea lui pentru Cotroceni.

PMP a ales o varianta originala, si anume sustinerea unui independent. Legea o ingaduie, iar partidul fondat de Traian Basescu l-a aruncat in arena pe Toader Paleologu. Calculul facut de pemepisti e simplu: partidul nu trebuie sa scada sub pragul de 5%. Candidatul e mai ambitios, cautand sprijin in randul PNL si USR pentru a produce surpriza turului intai.

PRO Romania si ALDE au optat tot pentru un independent, Mircea Diaconu, desi atat Ponta, cat si Tariceanu se orientasera initial spre alte variante. Cele doua formatiuni au incheiat un pact, dupa ce ALDE si-a retras ministrii din Guvern. Speranta lor e sa prinda finala pentru Cotroceni, adica sa aiba un cuvant greu de spus in confectionarea majoritatii post-Dancila.

In fine, UDMR a facut ce face din 1996 incoace, si anume a trimis in competitie un membru de-al sau care sa scoata din case maghiarimea, apoi sa negocieze cu unul dintre finalisti. Anul acesta candideaza Hunor Kelemen. Intamplarea face ca el sa fi fost ministru al Culturii imediat dupa Toader Paleologu si chiar inaintea lui Mircea Diaconu.

Asa dupa cum se vede, partidele parlamentare folosesc prezidentialele fie pentru a pastra guvernul, fie pentru a pregati unul nou, fie pentru a nu fi uitate de alegatori.

Cristian Preda este profesor la Universitatea din Bucuresti si fost deputat european.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Alegeri 2024. Începe depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie

Partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor putea, începând de marţi până pe 30 aprilie, ora 23.59,...

Cei mai influenți zece europarlamentari români. Cu cât sunt plătiți și care dintre ei candidează din nou FOTO

După alegerile europarlamentare din 9 iunie, România va avea în continuare treizeci și trei de reprezentanți în plenul Parlamentului European (PE), dar nu toți se remarcă prin activitatea...