Dezbaterea. Mizele lui Iohannis si pagubele care pot fi produse

Refuzul presedintelui Klaus Iohannis de a participa la o dezbatere impreuna cu contracandidata sa, Viorica Dancila, poate fi partial acceptat, in sensul nevalidarii politice a unuia dintre cele mai nocive personaje politice ale Romaniei.

Riscul unei dezbateri alternative insa este acela de a crea un simulacru ale carui consecinte vor afecta pe termen lung institutia prezidentiala.

Candidatul Viorica Dancila a fost facut posibil de o serie intreaga de validari, de la aceea a lui Liviu Dragnea, care avea nevoie de un golem in fruntea Guvernului unde a considerat ca e nedrept sa nu poata fi el, in plinatatatea functiei, pana la aceea pe care i-a dat-o chiar Klaus Iohannis, si nu doar numind-o a treia sansa a PSD, ci considerand-o, in preliminariile campaniei electorale, un adversar.

Or, instituirea Vioricai Dancila ca inamic numarul 1 i-a dat acesteia o rampa colosala: daca e atat de periculoasa pentru presedinte, atunci trebuie sa fie un politician puternic.

Legitimarea Vioricai Dancila ca actor politic de prim rang a venit mai apoi de la sistemul de impostura pe care PSD l-a alimentat in acesti ani de guvernare - institutii sociale, culturale, media. Niciuna dintre institutiile publice nu a avut anticorpi pentru a o sanctiona pe Viorica Dancila, nici macar atunci cand aceasta a compromis angajamentele europene al Romaniei.

Toate aceste validari au facut din Viorica Dancila un politician care ar putea deveni, in cateva zile, presedintele tarii, dar nefrecventabil pentru o dezbatere care ar putea sa il dea in vileag. Nu revin asupra ratiunilor pentru care o astfel de dezbatere reala ar fi trebuit sa aiba loc, dar argumentul ca dezbaterea ar fi legitimat candidatul PSD este extrem de slab si vizeaza mai degraba forma.

O demascare a Vioricai Dancila in fata tuturor ar fi contribuit, din contra, la delegitimarea ei drept aspirant la presedintie si ar fi vizat fondul.

Klaus Iohannnis a preferat insa zona de confort si argumentele formale, ceea ce, pana la urma, este o optiune electorala valida, daca ii va aduce voturile castigatoare.

A contra-ofertat cu propria dezbatere, dar care risca sa produca mai multe stricaciuni decat ar fi produs ora de confruntare cu Viorica Dancila, pe care nici cu efort nu o putem percepe drept un interlocutor puternic intelectual.

In momentul in care o descalifica pe Viorica Dancila drept contra-candidat, Klaus Iohannis actioneaza electoral.

In momentul in care, insa, ierarhizeaza jurnalistii, Klaus Iohannis actioneaza politic si, fiind presedintele in functie, transmite un mesaj despre felul in care se raporteaza el la presa si la rostul public al acesteia. Abia marti la pranz, echipa de campanie a presedintelui a anuntat oficial cine sunt jurnalistii care vor avea dreptul sa ii adreseze candidatului Iohannis intrebari, dar nu am aflat si care au fost criteriile de selectie.

Lamuresc aici si chestiunea invitatiei pe care am primit-o: am fost invitata luni la dezbatere, telefonic, am refuzat din prima clipa, fiind la un seminar despre dezinformare organizat de Comisia Europeana la Bruxelles. Am citit mai apoi, pe surse, ca numele meu figura langa alti jurnalisti "de rezerva", care ar fi trebuit sa asiste pasiv la dialog, din sala, deposedati de unul dintre instrumentele cu care jurnalistul lucreaza, si anume intrebarea. Daca acesta era cazul, nu m-as fi aflat in sala si sunt convinsa ca aceasta ar fi fost si optiunea majoritatii colegilor din alte redactii.

Premisa de la care a plecat presedintele - nu conteaza la recomandarea cui - este una profund viciata si paguboasa. A considera jurnalistul un spectator in fata scenei pe care se produce politicul e o forma de a o decredibiliza nu pe Viorica Dancila, ci presa ca institutie de interval - intre autoritate si societate.

Or, consecintele acestei paradigme in care presedintele asaza presa sunt perfide si pe termen lung.

Intr-o societate in care tocmai increderea in institutii este fisurata, a alimenta o data in plus, din postura de presedinte, neincrederea are costuri pe care le platim cu totii, cu fiecare Colectiv care se tot repeta.

Mai apoi, ramane chestiunea intregii puneri in scena. Cum a ajuns SNSPA, o institutie de invatamant, sa organizeze un eveniment electoral al unui singur candidat? E o optiune politica? Una morala? Este Romania intr-un moment de risc major, incat o universitate sa isi asume o pozitie politica, pentru a salva tara?

Un alt risc insa, si care ar putea fi decontat mai rapid, este efectul de bumerang asupra sanselor lui Dancila.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...