Ziare.com

Experiment IRES: Cati romani si-ar vinde votul pentru 1.000 de lei si cum s-a ajuns aici dupa 1989

Vineri, 22 Noiembrie 2019, ora 14:22

   

Experiment IRES: Cati romani si-ar vinde votul pentru 1.000 de lei si cum s-a ajuns aici dupa 1989
Aceasta e Romania de azi: 13% dintre romani ar alege sa nu mearga la vot daca ar primi, la schimb, 1.000 de lei.

Sondajul-experiment a fost realizat de Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES), pornind de la o provocare a jurnalistului Cristian Tudor Popescu, lansata la postul de televiziune Digi24: Ce ar fi ca statul sa le permita oamenilor sa aleaga intre o suma de bani si vot?

Presupunem ca si calea inversa, adica romanii sa primeasca o suma de bani cu conditia de a merge la vot, ar intruni cel putin acelasi procent. Cu atat mai mult, cu cat pomenile electorale constand in pungi cu ulei, zahar, faina, pui congelati, galeti din plastic, ceasuri, jachete, veste, sepci, caciuli, umbrele, brichete, chibrituri si in atatea alte bunatati umilitoare pentru batranii si saracii satelor, dar si pentru locuitorii mahalalelor, ai oraselor si oraselelor stapanite de molima saraciei, au fost interzise printr-o lege adoptata acum trei ani.

Pomenile electorale pe care le-am enumerat aici, si inca nu sunt toate, se regasesc in textul legii. Romanii, desigur, doar o parte din ei, au fost obisnuiti sa voteze in schimbul a ceva. Iar daca acest ceva le-a fost interzis, multi stau acasa, raspunzandu-si singuri (la gura sobei, cand alegerile prezidentiale si parlamentare au loc iarna, sau uitandu-se lung la tarlaua parjolita de seceta sau la casa care sta sa cada pe ei, cand se desfasoara alegerile locale de primavara) la intrebarea, pentru ei elementara: "Adica cum sa votez degeaba?"

Asa se explica si participarea la vot tot mai scazuta de la un ciclu electoral la altul, incepand cu 20 mai 1990.

Captivi fara speranta ai "Romaniei profunde"

Acest 13% reprezentand votul romanilor contra unor foloase materiale sau a altor favoruri a prins radacini adanci inca de la primele alegeri postcomuniste.

Atunci procentul a fost considerabil mai mare, intrucat pomenile electorale ale lui Iliescu - FSN au constat in subventionarea marilor fabrici si uzine, a mineritului din Valea Jiului si nu numai, toate aflate in moarte clinica. Asta a insemnat mentinerea a milioane de locuri de munca ce au adus pagube uriase bugetului de stat.

Acel binecunoscut "nu ne vindem tara" a insemnat descurajarea oricaror investitii straine, care ar fi disciplinat desigur economia, inclusiv prin reducerea locurilor de munca.

Prin mentinerea industriei energofage, prin atragerea nostalgicilor, in special a pensionarilor, pe taramul unui "comunism cu fata umana", de tip Gorbaciov, prin afisarea unei false cumsecadenii de om intre oameni, in 20 mai 1990, Iliescu a reusit sa scoata la vot peste 86% dintre alegatori, fiind ales presedinte cu 85% din voturile acestora. A castigat din primul tur scaunul de la Cotroceni, fiind votat de 12,2 milioane de romani, din totalul de 14,3 milioane care au umplut sectiile de votare.

Doi ani mai tarziu, Iliescu a fost ales presedinte "doar" de 7,3 milioane de votanti fesenisti, reprezentand 61,4% dintre alegatori.

Emil Constantinescu a pierdut cu 38,6% (4,6 milioane de voturi). Prezenta la vot in turul al doilea a fost de 12 milioane de alegatori (73,2%), adica cu peste 12 procente mai mica decat in urma cu doi ani, in "duminica orbului".

Mostenirea lui Coposu irosita pe apa Sambetei

In 1996, in buna parte datorita mostenirii pe care a lasat-o Corneliu Coposu romanilor care si-au pastrat discernamantul, Emil Constantinescu a castigat presedintia in fata lui Ion Iliescu, fiind votat in turul al doilea de 7 milioane de alegatori (54,4%).

Presedintele PDSR, fost FSN, a pierdut aproape un milion si jumatate de votanti fata de alegerile precedente, la o prezenta la vot cu un milion mai mare decat cea din 1992.

Ce s-a intamplat oare in cei patru ani de domnie a lui Iliescu, Vacaroiu si a "patrulaterului rosu" format din PDSR (actualul PSD), PRM, PUNR si PSM de s-a ajuns la acea rasturnare de situatie? Raspunsul tine de mobilizarea unei parti a romanilor care si-au exprimat atunci pentru prima data intr-un numar considerabil nevoia de schimbare, anume a acelora care fie nu votasera la scrutinele anterioare, fie votasera cu mana stanga.

Sub mandatul lui Constantinescu si al aliantei dintre CDR si PD, programul de guvernare a esuat in cea mai mare parte. Cei "cincisprezece mii de specialisti" promisi in campania electorala au disparut ca fumul, investitorii straini tot nu au indraznit sa calce pe pamant romanesc, privatizarile marilor intreprinderi si restructurarea aparatului de stat au ramas in stadiul de proiect.

Ultima mineriada, cea din ianuarie 1999, care a semanat cu un razboi civil, a fost pe punctul de a ocupa Bucurestiul. Puterea oculta, anume securistii trecuti in rezerva (Constantinescu declara la finalul mandatului ca a eliminat din structurile de conducere ale fostei Securitati 38 de generali), au incercat, prin armata de mineri a lui Cozma, sa destabilizeze Guvernul Radu Vasile, care totusi mai indreptase cateva dintre erorile facute de prim-ministrul Victor Ciorbea, cel care nu a reusit niciodata sa-si depaseasca pozitia de primar al Capitalei.

Incercarea de lovitura de stat a Securitatii trecute pe linie moarta avea scopul bine definit sa cumpere cu bani gheata, cu servicii de mentenanta si mai ales cu informatii secrete halci intregi ale puterii politice. Daca nu a reusit prin forta, a reusit prin infiltrarea agentilor acoperiti in toate sectoarele, inclusiv in mass-media, sa controleze puterea politica.

Datorita abilitatii lui Radu Vasile, mai exact a intelegerii lui cu papusarii din spatele lui Miron Cozma, mineriada s-a incheiat cu ceea ce s-a numit "pacea de la Cozia".

Aproape de incheierea mandatului, in iulie 2000, presedintele Emil Constantinescu a declarat ca "a fost invins de sistem" si, in consecinta, nu va mai candida pentru un al doilea mandat. A mai spus atunci presedintele: "Cer iertare tuturor celor care au sperat ca vor trai mai bine, dar suferintele lor au continuat".

Altfel spus, n-a prea putut face mare lucru pentru cei napastuiti de saracie in cei patru ani petrecuti la Cotroceni. Si a incheiat, in maniera in care l-a invitat pe calugarul Vasile cel din vis sa participe la dezbaterea cu Iliescu in turul doi al prezidentialelor: "Dumnezeu sa ocroteasca Romania!" N-a ocrotit-o.

Atunci a inceput si declinul partidului lui Corneliu Coposu, PNTCD. Securitatea, sistemul ocult, a reusit sa-l scoata de pe scena politica. A fost infiltrat de la inceput cu securisti, care, in timp, au facut pui si, mana de la mana, l-au pus pe butuci.

Astazi, partidul lui Coposu si Maniu, o mana de nostalgici taranisti si de securisti de rang inferior, e tinut captiv in dosarul unui aventurier politic, Aurelian Pavelescu, cel care la alegerile europarlamentare din primavara a facut alianta cu PSD.

Corneliu Coposu s-ar intoarce in mormant. Sau s-ar ingropa si mai in adinc.

Am insistat asupra mandatului lui Emil Constantinescu pentru ca a fost, cred, singura perioada in care am crezut ca vom asista si vom participa la o schimbare radicala, la o deschidere fara intoarcere catre lumea occidentala. In al doilea rand, am convingerea ca a fost singurul presedinte care nu a semnat un memorandum cu serviciile secrete oculte, drept pentru care a si declarat ca a fost invins de sistem.

Extremismul lui C.V. Tudor la brat cu puterea oculta

La alegerile prezidentiale din 2000, am trait rusinea nationala de a alege intre Corneliu Vadim Tudor si Ion Iliescu. Speriat, electoratul de dreapta a fost nevoit sa-l voteze in turul doi pe Iliescu. Stiti ce procent a obtinut C.V. Tudor la prezidentialele din 1996, adica in urma cu patru ani? Doar 4,72%.

In 2000, in finala cu Ion Iliescu, a pierdut in fata acestuia, dar a fost votat de 33,1% din electorat.

Ce s-a intamplat in cei patru ani? Nu vad decat un raspuns: puterea oculta a inceput sa devina adevaratul alegator: al presedintelui Romaniei, al Parlamentului, al primarilor. Niciun presedinte nu s-a mai declarat invins de sistem, desi sistemul si-a aratat in continuare coltii.

Punct si de la capat

In primul mandat, cel din perioada 2004-2009, Traian Basescu a avut abilitatea politica de a numi sefii serviciilor secrete din ograda PSD. Acestia stapaneau frontul informatiilor, chiar daca in spatele lor se forma o noua clasa a proprietarilor de dosare secrete.

Desigur ca bataliile pentru cine sa detina monopolul puterii oculte s-au desfasurat tot timpul. Spre sfarsitul celui de-al doilea mandat al lui Traian Basescu, "presedintele jucator" a fost lasat din brate de batalionul lui Coldea. A acuzat sistemul, "statul paralel", dar nu s-a declarat invins, asa cum o facuse Emil Constantinescu. Din orgoliu? Nu, doar pentru a ramane in carti, sustinut de data aceasta de lupii tineri, care au crescut sub privirile lui.

Un licar de speranta spre normalitate

In fine, la alegerile prezidentiale din 2014, dupa ce in primul tur de scrutin Victor Ponta a avut un milion de voturi in fata lui Klaus Iohannis, actualul presedinte a reusit sa castige in fata "micului Titulescu" cu un avans de un milion de alegatori.

Stim prea bine scandalul urias iscat din cauza impiedicarii romanilor din diaspora sa voteze. Revolta acestora s-a rostogolit in tara ca bulgarele de zapada, ducand la o prezenta la vot cu doua milioane mai mare decat in turul intai.

Iohannis a castigat in urma cu patru ani presedintia cu peste 6 milioane de voturi, la o prezenta de 11,7 milioane de alegatori (64,1%).

In primul tur al alegerilor prezidentiale din 10 noiembrie, prezenta la vot a fost de doar 47%, cea mai mica din istoria postdecembrista. Analistii estimeaza ca pe 24 noiembrie candidatii Iohannis si Dancila nu vor reusi sa aduca la urne un numar semnificativ mai mare de votanti decat in primul tur.

Chiar in lipsa mult discutatei dezbateri televizate dintre cei doi, cred ca electoratul, mai radicalizat decat oricand, e motivat sa voteze intre stanga si dreapta, intre pro Moscova si pro Europa, intre coruptie si anticoruptie. In fine, intre autismul social si activismul civic.

In fata perspectivei unei Romanii care are atata nevoie de normalitate, fostii ofiteri DIE scoliti in Occident in timpul comunismului si veteranii Securitatii si-au negociat deja sferele de influenta cu recrutii noilor servicii. Au ajuns oare la o intelegere "democrata" pe frontul informatiilor oculte cantarite in aur? Vom afla duminica, dupa inchiderea urnelor.

George Arun
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre romani vot vandut prezidentiale

Articol citit de 4380 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
4 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

cei 13% dintre romani sunt ori foarte prosti, ori foarte destepti

chiar asa, oare cat valoreaza voturile pentru intarirea democraturii?

 

domle sa traduca cineva,1000 de lei inseamna 1 milion vechi ?!

pai decat un milion mai bine il dau gratis ! un vot vandut ramane vandut ,ca oricum sts decide ! oare cat costa abacu sts-ului care da castigator mereu pe cel ce tocma a pierdut alegerile ??? o stea ?! 2 stele pe umerii habarnicilor care n-au mama,n-au tata ?! pe fostu director de ce l-au schimbat,nu raspundea la clopotel ?! ar trebui sa fie publicate toate listele cu cei care nu au votat,sa vezi surpriza ca nu exista !!!

 

Cu tot respectul 1000 de lei inseamna 10.000.000 de lei

adica zece milioane!!!!

Io stau acasa pe gratis...

... ca prea sunt amandoi luzari, unul mai batut in cap ca alalalt, da' nu-l refuz nici pa CTP daca vrea sa-mi trimita un money order cu echivalentul a 1000 de lei (roni, nu lei-tramvai)

Sorry, da' constiintza mea civica e in refacere dupa efortul de acum 2 saptamani. Plus ca si la anu' mai sunt alegeri (si inca ce alegeri !)... noi sa fim sanatosi... :)


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor