Implicare, solidaritate si voluntariat: "Si-au luat o bucatica din tara lor inapoi" Interviu cu presedintele unei sectii de votare din diaspora

Joi, 07 Noiembrie 2019, ora 17:21
12820 citiri
Implicare, solidaritate si voluntariat: "Si-au luat o bucatica din tara lor inapoi" Interviu cu presedintele unei sectii de votare din diaspora

Alegerile prezidentiale din 2019 bat la usa. Pentru ca dezastrul de la alte tururi de scrutin sa nu se repete, au fost luate niste masuri pentru organizarea votului din diaspora, precum votul prin corespondenta, cresterea numarului sectiilor de votare si desfasurarea votului pe parcursul a trei zile.

Insa, pe langa masurile autoritatilor, si cetatenii care au stat la cozi s-au implicat pentru a evita situatiile nedorite in care mii de romani nu au reusit sa voteze.

Ziare.com a stat de vorba cu Romanita Constantinescu. In viata de zi cu zi este lector-invitat de Limba si literatura romana la Institutul de Romanistica al Universitatii din Heidelberg, post pe care il ocupa din 2008. In acelasi timp, este si conferentiar doctor titular la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti.

La alegerile prezidentiale 2019, ea este presedintele sectiei de votare nr. 214 din localitatea Eppelheim, de langa Heidelberg, Germania.

Ne-a vorbit despre implicarea comunitatii locale, despre visurile si sperantele romanilor de pretutindeni, despre efortul si reusitele voluntarilor. Este realitatea faurita de mainile batatorite si de inimile insufletite ale oamenilor din comunitate. Iar ca ei sunt multi. Va invitam sa aflati ce are de spus despre toate acestea.

Care sunt motivele care v-au determinat sa va implicati in organizarea alegerilor prezidentiale in comunitatea din Eppelheim?

La alegerile prezidentiale din 2014 am incercat sa votez la sectia consulara din Stuttgart, dar, desi am ajuns pana in ora 10 acolo, venind cu masina de la Heidelberg, cale de o suta de km, nu am ajuns nici dupa 8 ore de stat la coada sa intru in consulat.

Era o coada imensa, iar mai aproape de intrare oamenii se impingeau, strigau, erau foarte furiosi, foarte dezamagiti. A fost oribil, am facut cale intoarsa, fara sa fi putut vota.

La parlamentare, in 2016, am putut vota la Mannheim, in apropiere de Heidelberg. Dar, spre surpriza mea, la europarlamentarele din 2019 nu a mai existat sectie la Mannheim. Am votat la 50 de km distanta, la sectia de la Neustadt an der Weinstrabe, in aceleasi conditii de aglomeratie ca si in 2014. De data asta insa ne-am pornit de la 6 dimineata, asa ca la ora 7 eram deja acolo si am votat pe la 10, pentru ca se formase coada din zorii zilei.

Cine a venit dupa ora 10 nu a mai putut sa voteze. Iar acolo, la coada, era si o mama romanca cu o fetita de vreo 8 anisori care se plictisise de asteptat si pe care o dureau si picioarele, iar cand fetita se plangea, mama o scutura de mana si ii spunea: "Taci si rabda, sa vezi si tu cum e Romania. Asta e Romania, sa-ti intre bine in cap, sa nu mai plangi ca vrei in Romania". Pe mine cuvintele astea m-au durut si m-au speriat foarte tare. Si eu am copii.

Eu cred ca oamenii nu pleaca la munca in strainatate numai pentru ca acolo se castiga ceva mai bine, ci si pentru ca se simt tradati de catre un stat care isi bate joc de propriii cetateni in foarte multe imprejurari.

Romania ar trebui sa se gandeasca, precum orice companie serioasa, cum sa-si fidelizeze propriii cetateni. Or, romanii pastreaza despre Romania amintirea statului la coada, la ghisee, la doctor, peste tot. Iar cand muncesti in strainatate este si mai grav sa ti se spuna ca pentru a rezolva cine stie ce treaba marunta trebuie sa te prezinti in persoana in tara.

Functionarii nu raspund la telefon, nu raspund la emailuri si, in general, nu raspund la solicitari.

Prin infiintarea sectiei de vot de langa Heidelberg, cu sprijinul consulatului Romaniei de la Stuttgart, a domnului consul Radu Florea personal, unul dintre diplomatii romani de exceptie, foarte bun cunoscator al limbii germane si excelent comunicator, am pus umarul ca sa aratam ca daca oameni de rand, membri ai comunitatii, ar fi pentru o zi in postura sa reprezinte statul roman, acesta ar arata altfel.

Membrii sectiei de votare 214 de la Eppelheim sunt toti oameni obisnuiti din Heidelberg si din imprejurimi, cu diferite meserii si profesii, dintre aceia care au stat la cozi.

Ce presupune, mai exact, munca dvs. in aceste alegeri? Cat timp dureaza si care sunt sarcinile dvs.?

Munca mea a constat in alcatuirea echipei care va forma biroul electoral, iar la Eppelheim avem o echipa deosebita de voluntari, care si-au asumat cu totii toate obligatiile, inclusiv aceea de a se califica intr-un timp foarte scurt ca operator de date.

Oameni care sunt dispusi sa lucreze vineri de la orele 11 pana la inchiderea sectiei, undeva pe la orele 24, dar si sa vina a doua zi, sambata, la 6 si sa plece din nou la miezul noptii, ca sa vina, dupa numai 4 ore de somn, din nou duminica la ora 6 si sa stea pana dupa miezul noptii, cand vom termina, cine stie la ce ora din noapte, numaratoarea voturilor.

Pentru cei 9 membri ai biroului vor fi 50 de ore de munca, sau chiar mai multe, in 3 zile. E enorm! Multi si-au luat liber de la serviciu pentru ziua de vineri. Nu exista schimburi. Avem exact atata libertate cat sa putem, totusi, sa ne permitem o scurta pauza de masa, atata tot.

In asteptarea acestui triatlon la care speram sa putem rezista, de saptamani intregi studiem legislatia, pentru a fi pregatiti pentru orice situatie. Si de incordare visam noaptea ca lucram deja pe tabletele carora le cunoastem toate tastele si programele, care ni s-au prezentat in videoconferinte, dar pe care nu le-am tinut niciodata la propriu in mana. Tot noi am gasit si localul in care se va vota.

Ce alte detalii din culise ne mai puteti spune?

Partidele nu si-au desemnat multi membri in sectiile de vot din strainatate, greul a fost dus de comunitatile locale. Noi avem numai un reprezentant. Unii dintre reprezentantii partidelor si aliantelor au anuntat deja ca nu mai vin, altii nu s-au calificat ca operatori, altii, in fine, par ca vor sa vina numai in inspectie, fara sa stea la tot programul acesta infernal, uitand ca sunt membri de drept ai biroului si ca au obligatii.

E si cumva amuzant pentru mine sa constat ce formatiuni nu manifesta seriozitate si sa ma gandesc apoi cum vor exercita ele puterea politica in tara.

Cum se vede de acolo introducerea votului prin corespondenta?

E nevoie de ceva timp pentru ca lumea sa se familiarizeze cu aceasta posibilitate de vot si de campanii de informare. Mai exista si situatii in care unii alegatori s-au inscris pentru votul prin corespondenta, dar totusi nu au primit plicul, probabil din vina Postei.

Se vor prezenta la sectia de vot si vom avea o problema daca sistemul raporteaza ca ei au votat deja prin corespondenta. Dar suntem pregatiti si pentru aceasta situatie. Alti alegatori care au primit plicul ar fi vrut cumva sa stie daca acesta a ajuns si daca votul lor a fost omologat.

Unele tari nu agreeaza infiintarea unor sectii de votare in afara reprezentantelor diplomatice, a ambasadelor si consulatelor, din motive de siguranta. De aceea, modalitatea votului prin corespondenta nu trebuie nicidecum neglijata.

Credeti ca de data aceasta vor mai fi cozi in ziua votarii, in conditiile in care s-a introdus votul prin corespondenta, s-a marit numarul de sectii si sunt trei zile de vot?

Nu cred ca vor mai fi cozi, dar sper si ca prezenta la vot in strainatate sa creasca, pentru ca in trecut multi alegatori nici nu si-au mai pus problema sa vina la vot, vazand ca nici cei din fata sectiei nu mai ajung sa voteze.

Romanii din strainatate mai stiu ca de institutia prezidentiala depinde politica externa si reprezentarea lor in lume.

Care e atmosfera din randul comunitatii romanesti de acolo inainte de vot?

Oamenii de aici sunt mandri ca au propriile lor sectii de votare, infiintate chiar de catre ei, cu munca lor, de la ridicarea cabinelor, a urnelor, pana la asigurarea programului in ziua de votare. Multi se ofera sa ajute la asigurarea ordinii, sa aduca apa, ceva de mancare, fiecare cu ce poate. Si parohiile au dat o mana de ajutor, scolile romanesti, asociatiile studentesti, culturale, chiar si magazinele.

S-au facut afise, pliante de informare cu adresa sectiei, pe banii proprii. Cu totii si-au luat o bucatica din tara lor inapoi.

Ce le transmiteti fratilor romani de acasa, in contextul votarii?

Un singur lucru: sa iasa la vot si sa gandeasca cu mintea lor, cu curaj! Daca as putea, as vrea sa le insuflu curaj! Pot obtine tot ce isi propun!

Cum vedeti dvs. implicarea civica a romanilor in comparatie cu cea a comunitatii in care traiti acum?

Poate pana acum am crezut despre noi insine ca nu putem fi in stare de solidaritate ca altii si nici de gesturi de implicare civica. Poate nu ne-am cunoscut pe noi insine bine sau ne-am subestimat. In orice caz, soarta pe alte meleaguri ne-a invatat sa tinem aproape. Suntem sprijiniti de comunitatile locale: iata ca pentru gasirea unui spatiu adecvat pentru desfasurarea votului am primit sprijinul centrului catolic din Eppelheim.

Oamenii de aici au vazut ce s-a intamplat la alegerile precedente si nu au stat niciun moment pe ganduri sa ne ajute, ca sa ne putem exercita si noi in mod liber si nestanjenit dreptul la vot. Sunt bucurosi si ei sa contribuie la repararea unei nedreptati! Iar romanii nu vor uita acest lucru.

****

Ca multi alti romani care muncesc in strainatate, Romanita Constantinescu nu poate spune ca "a plecat" din tara. Daca ar folosi aceste cuvinte, i-ar reveni in minte formularea incredibil de trista de dinainte de 1989 a "plecarii definitive". Or, astazi, intr-o lume deschisa, ea considera ca nu mai e nevoie ca lucrurile acestea sa fie transate atat de drastic.

Asta pentru ca multi romani revin in concedii in tara, isi repara sau isi construiesc case aici, investesc in mici afaceri impreuna cu familia sau prietenii. De fapt, muncesc pe rupte si aici, si acolo.

Si viata ei se imparte intre doua lumi. Din 2008 este lector-invitat de Limba si literatura romana la Institutul de Romanistica al Universitatii din Heidelberg. In acelasi timp, este conferentiar doctor titular la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti.

Postul de la Heidelberg este obtinut prin concurs, organizat atat in tara, in prima faza, cat si la Universitatea din Heidelberg. De-a lungul timpului, a mai predat si la universitatile din Koln, Viena si Mainz.

Participa insa si la comisii de doctorat in tara, la conferinte, la proiecte de cercetare si public atat in tara, cat si in strainatate.

***

Votul in diaspora la alegerile prezidentiale 2019

Pentru romanii din diaspora exista trei modalitati de vot la alegerile prezidentiale 2019:

1. Votul prin corespondenta

41.003 de romani s-au inscris pentru votul prin corespondenta, primul an in care este disponibila aceasta posibilitate. Procedura s-a incheiat.

2. Votul pe listele permanente din strainatate

38.944 de romani s-au inscris ca alegatori in strainatate, astfel ca la vot vor aparea pe lista electorala permanenta din strainatate. Procedura de inscriere s-a incheiat.

3. Votul pe listele suplimentare

Romanii din diaspora care nu au optat nici pentru votul prin corespondenta si nici nu s-au inscris pe listele permanente din strainatate vor putea vota pe listele suplimentare, la orice sectie.

Romanii din diaspora au la dispozitie trei zile de vot la alegerile prezidentiale 2019.

Programul este urmatorul:

  • Vineri 8 noiembrie 2019 - intre ora 12:00 si ora 21:00;
  • Sambata, 9 noiembrie 2019 - intre ora 7:00 si ora 21:00;
  • Duminica, 10 noiembrie - intre ora 7:00 si ora 21:00.

Programul de votare la sectiile din strainatate se poate prelungi la alegerile prezidentiale pana la ora 23.59, in toate cele trei zile in care se desfasoara scrutinul. Anuntul a fost facut luni de seful Autoritatii Electorale Permanente (AEP), Constantin Buica.

"Votarea se poate prelungi in strainatate pe toate cele trei zile, potrivit legii, orice votare se poate prelungi peste ora 21:00, putem merge pana la ora 23:59. Conditia este sa fie cetateni (la coada, n.red.). Presedintele constata ca exista cetateni in afara sectiei de votare si atunci stabileste ora de votare pana la 23:59, dupa care dispune inchiderea sectiei de votare. Totul depinde de situatia efectiva din teren", a explicat Buica.

Unde voteaza diaspora?

Platforma VotDiaspora, pusa la dispozitie de Code for Romania, are o harta interactiva a tuturor celor 835 de sectii de votare din Diaspora pentru votul la alegerile prezidentiale 2019. Utilizatorii isi introduc in aplicatie orasul in care locuiesc si le sunt indicate toate sectiile din apropiere, astfel incat sa o aleaga pe cea care le e cel mai la indemana, dar sa aiba si alte optiuni, in cazul in care se intampla ca la alte scrutine ca timpii de asteptare sa fie mult prea mari.

Vezi si aici lista celor 835 de sectii de votare in strainatate pentru alegerile prezidentiale din 2019

In 2014, romanii din strainatate au avut la dispozitie 294 de sectii pentru a vota in cadrul scrutinului prezidential, deci aproape de 3 ori mai putine decat acum.

Vezi aici harta interactiva a sectiilor de vot din Marea Britanie si Franta

Toate aceste masuri au fost luate pentru a se incerca evitarea dezastrului de la alegerile europarlamentare din luna mai, cand a fost organizat in paralel si referendumul pentru justitie, iar in multe tari romanii au stat toata ziua la cozi, totusi, mii si mii n-au mai apucat sa voteze.

Vezi aici cum s-a desfasurat filmul zilei de vot in diaspora pe 26 mai si unde au fost cele mai mari probleme (Galerie Foto&Video)

De asemenea, imaginile cu cozile kilometrice si miile de romani frustrati ca n-au apucat sa voteze la alegerile prezidentiale din 2014 au ramas in mentalul colectiv ca o pata neagra.

Citeste si:
ALDE îl invită pe Orban să se înscrie în partid: „Locul liberalilor adevărați este aici. Susținătorii lui Traian Băsescu au pus stăpânire pe PNL”
ALDE îl invită pe Orban să se înscrie în partid: „Locul liberalilor adevărați este aici. Susținătorii lui Traian Băsescu au pus stăpânire pe PNL”
Președintele Consiliului Național al ALDE Cristian Dima a lansat vineri, 17 septembrie, o invitație către liderul PNL Ludovic Orban să se înscrie în ALDE în cazul în care va pierde...
Ce spune președinta Senatului despre un eventual guvern minoritar. ”Așa speculații nu fac bine României”
Ce spune președinta Senatului despre un eventual guvern minoritar. ”Așa speculații nu fac bine României”
Preşedintele Senatului, Anca Dragu, a declarat, vineri, că USR PLUS nu va sprijini un guvern minoritar, menţionând că experienţa României cu astfel de guverne este una "proastă"....
Sursa: Ziare.com