Ziare.com

Klaus Iohannis, la final de mandat prezidential: Bilantul comandantului fortelor armate

Duminica, 03 Noiembrie 2019, ora 17:16

   

Klaus Iohannis, la final de mandat prezidential: Bilantul comandantului fortelor armate
Dupa cinci ani de comandant al fortelor armate, domnul presedinte Klaus Iohannis a intrat in campania electorala pentru un al doilea mandat cu un bilant neutru.

Nici nu putea sa fie altfel, deoarece puterea militara generata de sistemul national de aparare, unde fortele armate al caror comandant constitutional este Presedintele Romaniei, este o putere calibrata nu autarhic, nu de capul acestui comandant, ci in alianta cu celelalte state membre NATO.

Ca sa fi avut un bilant negativ, ar fi trebuit ca puterea militara a Romaniei sa se fi situat sub cerintele minime ale Aliantei pentru Romania, ceea ce nu a fost cazul cu presedintele Iohannis. Cum nu a fost cazul, desi s-ar fi putut sa fie, ca bilantul sa fie unul pozitiv, in sensul ca puterea militara generata de sistemul national de aparare sa fi fost "produsa" cu costuri mai mici si/sau sa fi fost folosita si pentru alte misiuni in favoarea Romaniei decat cele ce decurg din planificarea militara comuna cu NATO.

Bilant extern

Trebuie neaparat sa explic ce am zis in paragraful anterior. O tara ca Romania, membra a Uniunii Europene si aliata transatlantic in NATO, isi poate realiza ce putere militara considera, in deplina independenta suverana, dar, ca membru al Uniunii si ca aliat, Romania este obligata de uzantele internationale sa explice deciziile sale si sa explice orice suplimentare ori diminuare de putere militara peste planificarea comuna in NATO si UE. Este ceea ce limbajul international de specialitate numeste transparenta in bugetarea si planificarea puterii militare, eufemistic numita "aparare nationala", transparenta ce este ea insasi un instrument de securitate internationala, prin sporirea increderii ca statul care o practica nu dezvolta porniri agresive.

Acest lucru l-a invatat domnul presedinte Iohannis neasteptat de repede. De aceea, el a fost primul presedinte din istoria post-decembrista a Romaniei care a supus Parlamentului spre aprobare o strategie nationala de aparare, in primele sase luni de mandat. Tot de aceea, Iohannis l-a numit sef al apararii pe generalul Ionel Ciuca, general ce este o expresie vie a meritelor de studii, de cariera si de morala militara ce ar trebui sa apartina oricarui general roman in NATO.

Si a mai inteles ceva domnul Iohannis. Americanii sunt strategic esentiali pentru pacea europeana, sunt singura putere militara care conteaza in lume, dar sunt in acelasi timp doar un singur vot in Alianta Nord-Atlantica. De aceea, pe timpul mandatului sau prezidential, Klaus Iohannis a mentinut un echilibru fin intre relatia bilaterala cu Statele Unite si relatia cu Statele Unite in cadrul NATO. In domeniul militar, acest echilibru a dus la prezenta unui numar sporit si de trupe americane, dar si de comandamente si instalatii NATO, pe teritoriul Romaniei, ca o garantie contondenta ca atat Statele Unite cat si membrii NATO sunt gata sa lupte, din primul moment, pentru respingerea oricarui agresor, inclusiv pentru descurajarea Federatiei Ruse de a pune presiune prin amenintari militare asupra politicii romanesti de securitate.

In materie de putere militara nationala si aliata este un semn rau cand aceasta putere este evaluata ca o capacitate de reactie la schimbari dramatice de securitate locala, zonala sau globala. Semnul bun este daca toata lumea este convinsa ca statul si alianta genereaza exact atata putere militara cat ar fi nevoie pentru indeplinirea misiunilor asumate prin strategii, planuri si programe. Nici mai mult, dar nici mai putin.

Cu aceste observatii in minte, putem aprecia ca Romania sub comanda politica a presedintelui Iohannis a fost un actor relevant in NATO, atat ca participant la misiuni aliate, cat si ca prezenta la masa Consiliului Nord-Atlantic, unde toate initiativele si toate deciziile se iau prin consens.

Este drept ca Romania nu a avut vreun nivel de ambitie militara in plus fata de ceea ce s-a convenit in cadrul Aliantei, dar asta decurge mai degraba din postura modesta pe care tara si-a asumat-o pe palierul politicii externe, care, in cazul ei, este complet disociata de politica de aparare nationala, desi n-ar fi trebuit sa fie asa.

Citeste si Klaus Iohannis, la final de mandat prezidential: Bilant si proiectii in politica externa a Romaniei.

Bilant intern

Am spus ca bilantul comandantului fortelor armate Iohannis este unul neutru. Insa gesturile sale personale in aceasta capacitate constitutionala au fost unele mai degraba modeste sau retinute, atunci cand puteau fi mult mai ambitioase si mai ferme.

In mod normal, in mandatul sau ar fi trebuit incheiata tranzitia Politiei de la o formatiune militara la o structura de ordine publica eminamente civila. Nu s-a finalizat. De cum ies la pensie, politistii redevin militari, doar pentru a beneficia de o pensie militara de stat, in loc de una de civila de stat.

Ar fi trebuit redefinit locul Jandarmeriei in cadrul fortelor armate, in sensul ca Jandarmeria este, conform legii, militarizata dar in afara acestor forte, redefinire ce de asemenea nu s-a intamplat. Ba, mai mult, a dus la abominatia din 10 august 2018, cand jandarmii militari au deschis focul (cu munitie neletala, ce-i drept) asupra cetatenilor aceleiasi tari. Dar erau dispusi si pregatiti prin incitare sa foloseasca si munitia letala, sa nu uitam!

Tot in acest mandat ar fi trebuit sa se incheie bulversarea cu consecinte grave a sistemului de rezerva armata si de pensii militare de stat starnita de guvernarea Boc, sub presedintele Basescu si amplificata de guvernarea Ponta-Oprea, sub Basescu si apoi Iohannis. Bulversarea continua, la nivelul pensiilor militare de stat. Alte structuri militarizate ale autoritatilor publice romanesti, incluse in fortele militare ale caror comandant este Presedintele Romaniei, au dat dovada de lipsa completa de pregatire profesionala, cu consecinte dramatice, in primul an de mandat al presedintelui Iohannis, dar, in urmatorii patru ani, nu s-au vazut facuti pasi fie pentru scoaterea acestor structuri din categoria fortelor armate si demilitarizarea lor, fie pentru remedierea gravelor abateri de la regulamentele militare si de la pregatirea militara.

Desigur, aceste lucruri nu afecteaza capacitatea de aparare a patriei in mod esential, ci mai degraba marginal. Dar duc la diminuarea sprijinului pe care publicul civil, care este o componenta serioasa a acestei capacitati, ar trebui sa il acorde militarilor din toate fortele comandate de Presedintele Romaniei si nu numai Armatei.

Cea mai grava criza

De departe, cea mai grava criza prin care a trecut apararea nationala, ca domeniu public, a fost prelungirea mandatului de sef al apararii a generalului Ciuca cu un an si interventia ministrului apararii Les in justitie, impotriva acestei prelungiri.

Aceasta criza a fost generata de faptul ca presedintele Klaus Iohannis, dupa ce a identificat public Guvernul Dancila ca fiind o vulnerabilitate de securitate nationala, in primavara lui 2018, nu a mai facut nimic pentru a diminua aceasta vulnerabilitate, ceea ce a dus spre sfarsitul acelui an la incercarea Vioricai Dancila de a pune in locul generalului Ciuca un alt general, printr-un gest declarat ca fiind ostil presedintelui si, in consecinta, intregii arhitecturi nationale de securitate si aparare, arhitectura ce il are pe Presedintele Romaniei atat ca varf, cat si ca pilon esential. L-a obligat astfel pe Klaus Iohannis sa recurga la singura solutie posibila - prelungirea mandatului generalului in functie.

Ca asa stateau lucrurile s-a vadit imediat, cand ministrul Les din Guvernul Dancila a deschis o actiune in contencios administrativ impotriva generalului Ciuca, iar un judecator de la Curtea de Apel a suspendat decretul Presedintelui Romaniei de prelungire a mandatului de sef al Statului Major al Apararii. Ceea ce a fost un episod anti-constitutional de o gravitate militara nemaigandita! Constitutia spune clar ca actele de comandament militar nu pot face obiectul contenciosului administrativ. Adica, Les nu avea cum sa deschida aceasta cale de atac in instanta, iar, daca a deschis-o, judecatorul nu avea cum sa o admita nici macar in faza de camera de consiliu. Si totusi, pentru o perioada semnificativa de timp, comanda militara a Armatei Romaniei a fost decapitata de guvernul declarat public vulnerabilitate de securitate nationala, fara ca presedintele Iohannis sa faca ceva radical si cu fermitate in situatia asta.

Tot ce a putut sa faca a fost sa nu ia in seama propunerea guvernului-vulnerabilitate, acum un an, asa cum nu ia in seama vreo eventualitate de propunere a guvernului-demis, din zilele noastre, pentru un nou sef al apararii, in conditiile in care ocupantul actual, generalul Ciuca, nu numai ca iese in rezerva, dar si candideaza ca ministru al Apararii, intr-un guvern ce speram ca nu va fi nicio vulnerabilitate pentru securitatea si apararea Romaniei.

Hari Bucur-Marcu
Expert international in materia apararii nationale


Hari Bucur-Marcu are o experienta de decenii in mediul international, pe problematici legate de institutionalizarea domeniului apararii nationale, controlul democratic al sistemelor de securitate nationala, politici de securitate si de aparare nationala. Ofiter de aviatie si fost sef al Serviciului Strategii de Aparare la Statul Major General, detine titlul de doctor in stiinte militare, obtinut in 2001 la Academia de Inalte Studii Militare cu teza "Implicatii economice in planificarea apararii nationale a Romaniei". In perioada 1990 - 2003 a fost responsabil sau direct implicat in aspecte esentiale ale reformei Armatei Romaniei, cu deosebire in relatia cu NATO.


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 5401 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
8 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Retin o fraza care are o semnificatie pentru mine.

"Ar fi trebuit redefinit locul Jandarmeriei in cadrul fortelor armate, in sensul ca Jandarmeria este, conform legii, militarizata dar in afara acestor forte, redefinire ce de asemenea nu s-a intamplat. Ba, mai mult, a dus la abominatia din 10 august 2018, cand jandarmii militari au deschis focul (cu munitie neletala, ce-i drept) asupra cetatenilor aceleiasi tari.

Dar erau dispusi si pregatiti prin incitare sa foloseasca si munitia letala, sa nu uitam!"

Deci guvernul Dragnea/Dancila ar fi putut sa traga in noi!
N-au facut-o de mila?
De frica?

Vine vremea ca romanii sa-si aleaga presedintele.
Recititi frazele de mai sus si numiti persoana care a condamnat public abominatia din 10 august 2018. Nu o singura data, de mai multe ori, la absolut toate nivelele politice.

Sper ca ati inteles de ce Diaspora va vota IOHANNIS!

 

USR#REZIST

Bilantul ar fi trebuie sa-l prezinte direct Iohannis, asa ar fi fost normal.

Dar Iohannis nu a iesit intr-o declaratie de presa niciodata in 5 ani.

Si asta e unul din multele motive pentru care Barna trebuie sa intre in turul II si apoi sa poata oamenii sa aleaga dupa pofta inimii...

Votati Dan Barna!

usrZERO#REZIST

Termina cu tampenile, cu barna, cu x, cu y...

Votati cu cine vreti...da´ VOTATI.

jandarmeria nu face parte

din structura fortelor militare. nu poarta grade. si atunci cine . a vrut sa raspoarne un guvern prin forta strazii, intr-o tara din ue. asta se numeste lovitura de stata pusa la cale de cei ostili natiunii romane. d-le administrator sa nu publici p[ostarea mea ca si mister este invitat de onoare. adica cine??

"Guvernul meu"

Multi ridiculzeaza aceasta exprimare, dar nu poti da presedintelui asemenea mari responsabilitati, daca nu are suficient de multa autoritate asupra executivului.
Criza legata de numirea sefului Statului Major al Armatei, creata de niste politicieni inconstienti dar plini de tupeu, arata ca trebuie modificata Constitutia si ca presedintele, daca are atributii, trebuie sa capete ei mai multa putere.

 

Retrospectiv, cred că nici Crin Antonescu nu dormea in post ca...

...ca actualul și viitorul (foarte probabil, conform sondajelor) președinte!

Evident, nici celelalte forțe politice n-au propuneri mai interesante, dar eu chiar nu ințeleg de ce neamul nostru romanesc e așa chior! :(

 

Șapcă.

Ăsta e bilanțul! Cand o să terminăm de plătit șapca asta? Fiarele vechi sunt montate sau au ruginit deja?

 

Președinte și prim ministru - 2 in unul!

Economie de bani și de scandal. Nu mai are cine pe cine da vina, răspunde o persoană, un partid ... Nu că n-are atribuții, n-are putere, n-are ... dar are leafă!
De modificat constituția! 300 parlamentari (ca-n film) cu un șef de executiv!

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor