2012: Ghidul alegatorului furios - Partea I: Banii vorbesc (Opinii)

Taberele pentru confruntarea electorala din 9 decembrie au inceput sa se contureze. De o parte USL - o "uniune" contra naturii, nici socialista, nici liberala - de cealalta, Alianta Romania Dreapta, care nu este chiar o "alianta" (pentru asta e nevoie de forte comparabile), si care mai are foarte putin timp sa explice cum vrea sa indrepte Romania.

Urmeaza o campanie electorala de care ne vom aminti multa vreme. Vor fi utilizate insulte, calomnii, incriminari si ironii de prost gust, plus metafore, hiperbole, comparatii, aluzii, majoritatea diversioniste sau inepte. Putine figuri publice vor scapa de tirul cu noroi si putine teme serioase vor scapa de la a fi impinse in derizoriu.

Un razboi psihologic in toata regula este pregatit pentru a bruia campania electorala si, cu doar trei luni ramase pana la marea infruntare, nu mai este de facut mare lucru pentru contracararea acestuia. Vor, nu vor, romanii il vor suporta si, la final, cateva milioane vor iesi din case si vor vota.

La 9 decembrie 2012, votul popular nu va alege persoane, ci directia strategica. Vor fi cele mai importante alegeri dupa 20 mai 1990. Nu exista "a treia cale". De o parte este Occidentul, inerent imperfect, ca orice mare aventura umana, deseori ipocrit, zguduit de criza sistemica actuala, dar in care ideile egalitatii in fata legii si libertatii individului inseamna totusi ceva concret, si radiaza inca forta.

De cealata parte este "Rasaritul" oligarhic, unde bogatii fac ce vor, atunci cand vor, asemenea zeilor antici, unde statele sunt la cheremul lor, unde nu meritul conteaza ci familia de origine si supunerea oarba fata de sefi si patroni, unde cei care "fac galagie" cu legalitatea sunt in cele din urma, daca nu se potolesc, asteptati seara acasa de "baietii cu amortizor", pe care politia nu-i va gasi niciodata.

Alegerile din 9 decembrie nu vor fi insa castigate doar cu astfel de argumente. Este nevoie de o schema simpla, "beton", de care alegatorul furios de ceea ce i se intampla de 23 de ani sa se poata folosi pentru a se orienta printre diversiuni si manipulari. Intrebarea cetateanului turmentat al lui Caragiale - "eu cu cine votez?" - isi poate gasi, in 2012, raspunsul. Totusi, sub rezerva informarii corecte si respectarii legii, un alegator roman furios este mult mai util social decat unul turmentat, deprimat sau resemnat.

Money talks and bullshit walks

Aceasta expresie de slang a englezei americane - banii vorbesc, restul e "abureala" - ar trebui sa fie motto-ul electoratului in 2012. Cand zgomotul de fond va deveni asurzitor, iar confuzia maxima, alegatorii ar trebui sa urmareasca un SINGUR lucru la fortele politice prezente "pe piata": modul in care explica de unde vor face rost de bani.

Fara bani nu exista politica, iar fara politica (si comert) obtinerea banilor se transforma in razboi clasic (militar), international sau civil. Fortele politice care aspira sa guverneze Romania intre 2012 si 2016 ar trebui, mai exact ar fi obligate, sa explice DETALIAT, de unde si cum intentioneaza sa-si finanteze politicile.

Ce vor "promite" USL si ARD, generic, patetic, metaforic si lozincard, nu va fi important. Ambele tabere au oratori talentati. Se va vorbi despre "tara", "patrie", "popor", "natiune", "datorie", "solidaritate", "comunitate", "dreptate", "renastere" etc. Insa in politica reala, din pacate sau din fericire, cuvantul care conteaza este "buget".

Bilantul contabil al celor patru luni de guvernare USL este trist. Costurile aventurii politice din aceasta vara, directe (banii scosi de BNR din rezerva strategica pentru a opri prabusirea leului) si indirecte (fuga capitalurilor si reducerea drastica a investitiilor straine) se ridica, probabil, spre 5 miliarde de euro. Pentru 2012, guvernul Ponta "s-a scos" convingand FMI sa accepte cresterea deficitului bugetar de la 1,9% din PIB la 2,3%, si reducand drastic banii alocati investitiilor.

Castigatorii din 9 decembrie nu vor mai avea ce lua de la investitii (practic lichidate in 2012), deci vor ramane cu o singura cale usoara de finantare: noi imprumuturi acordate de FMI si convingerea acestuia de a accepta o noua crestere a deficitului, spre pragul de 3%, peste care, oricum, nu se va mai trece. Asta ar mai putea, la limita, salva si bugetul pe 2013, desigur in absenta unor noi idiotenii politice majore.

Din 2014 insa, cu sau fara imprumuturi externe, oricine se va afla la putere va trebui sa ia decizii dureroase privind sursele de finantare INTERNA. Banii imprumutati in exterior nu vor mai fi suficienti pentru prevenirea unui colaps. In aceasta chestiune VITALA vor trebui USL si ARD sa demonstreze ca au ceva inteligent si concret de spus, in afara de lozinci metaforice si "cuvinte cheie" alese dupa rezultatele unor "analize sociologice".

Teoretic, sunt patru surse disponibile de finantare interna:

1. Lichidarea hemoragiei bugetare produse de "intreprinderile de stat"

De fapt, termenul corect prin care aceaste entitati ar trebui definite este cel de "intreprinderi-stat" pentru ca sunt jurisdictii economice cvasi-independente in interiorul Romaniei. Dupa 1990 NICIUN singur guvern nu a indraznit sa se apropie de interesele acestui conglomerat care concentreaza o mare parte din forta metamorfozata a vechiului regim si este organul economic vital al oligarhiei.

Directorii din aceste "intreprinderi" (care nu intreprind nimic, doar seaca bugetul de stat) au salarii de cateva ori mai mari decat presedintele, primul ministru si membrii guvernului, asta ca sa fie clar cui apartine puterea reala in Romania.

De 23 de ani, toti ministrii Economiei, care teoretic "gestioneaza" problema, au balbait scuze penibile, invocand "contractele in derulare" si "cadrul legislativ deficitar". Toti au semnat docili hartiile care li s-au pus sub nas, prin care bugetul de stat a "compensat" pierderile. Dar nu au spus cine a semnat contractele in cauza, cu nume si prenume, si nici ca majoritati succesive in Parlament s-au eschivat de la legiferarea clara, in interes public, a acestui domeniu.

Pentru asemenea "explicatii", Ministerul Economiei ar trebui inchis cu totul (daca tot nu poate controla si decide nimic, de ce sa mai consume bani publici?), iar alegatorii ar trebui sa sanctioneze drastic partidele care au format majoritati parlamentare si n-au legiferat clar rezolvarea problemei.

Intreprinderile "de stat" provoaca anual Romaniei o hemoragie de 5% din PIB. Statul roman redistribuie insa doar aproximativ 30% din PIB-ul Romaniei prin intermediul bugetului de stat, una dintre cele mai mici valori din UE, rezultat al slabei colectari de taxe si impozite. Comparand cifrele, rezulta ca lichidarea dezastrului financiar provocat de intreprinderile "de stat" ar determina cresterea disponibilitatilor la buget cu circa 17%, o cifra uriasa.

Fara lichidarea acestui cancer economic, nicio forta politica ajunsa la guvernare in decembrie 2012 nu va putea aplica politici "sociale", "liberale" sau "populare", pentru ca nu va avea cu ce bani.

2. Devalorizarea si inflatia

Toate guvernele din 1990 incoace au bagat capul in nisip cand a venit vorba de pierderile colosale provocate de intreprinderile "de stat", inclusiv pentru a evita sa recunoasca ca fac figuratie la Palatul Victoria. De cealalta parte, BNR, sub bagheta guvernatorului Isarescu, a rezistat cantecelor de sirena care-i cereau ba devalorizarea, ba relaxarea tintei de inflatie, ba amandoua.

Este normal si de inteles ca taierea cu 25% a salariilor a provocat un val de indignare care astazi se deconteaza politic, dar la fel de normal este ca milioanele de indignati sa faca un efort de a intelege "de unde li s-a tras" in 2010. Efortul merita, in primul rand, pentru a se orienta la vot in 2012, astfel incat sa reduca la minimum sansele de a o pati din nou cat de curand.

Guvernul Boc, ca toate guvernele anterioare, nici macar nu s-a putut apropia de fortareata intereselor ascunse in spatele "intreprinderilor de stat". Problema nerezolvata a coruptiei transpartinice l-a impiedicat si sa creasca semnificativ gradul de colectare a taxelor si impozitelor, si sa reduca evaziunea fiscala (apropo, PDL ar da dovada de "inteligenta electorala" daca ar lamuri, urgent, cazul Blejnar).

Ultima solutie inainte de "taieri" ar fi fost o devalorizare precum cea din 1997, urmata probabil de o inflatie consistenta. BNR este condusa insa de ultimul reprezentant de notorietate nationala al "generatiei 1990" cu reputatie profesionala si politica aproape intacta, care stie exact ca astfel de masuri, aplicate nu intr-o logica fiscala, ci intr-una politica, pot provoca haos. Mugur Isarescu s-a opus in 2010 inflatiei ca solutie si, din perspectiva lui strategica, a actionat corect.

Inflatia distruge puterea de cumparare si nivelul de trai al tuturor membrilor unei societati, plus mediul de afaceri. Decizia "taierilor" a fost, in 2010, consecinta incompetentei intregii clase politice romanesti, care si-a inchis una dupa alta toate celelalte optiuni si, la final, in fata abisului, a scos bisturiul si i-a amputat pe nevinovati.

USL, care are si ea o mare responsabilitate pentru ca in Romania nevinovatii ii platesc pe borfasi, a speculat in mod ipocrit si oportunist incompetenta clasei politice careia ii apartine trup si suflet si i-a demonizat, din 2010 incoace, pe Traian Basescu si PDL pentru taierile de salarii.

Rezultatul este ca, politic vorbind, oricine va castiga alegerile din 9 decembrie, nu va mai avea solutia unor noi "taieri". In acelasi timp, si solutia devalorizarii masive va fi una aproape imposibila. Mugur Isarescu a acceptat-o in 1997, intr-un context geopolitic diferit pentru Romania. Astazi, mult mai puternic, si in alt context extern nu va ceda.

Spatiul de manevra al castigatorilor alegerilor din 9 decembrie va fi unul atat de ingust, incat inteligenta si competenta lor vor fi ingrediente decisive pentru Romania. Alegatorii ar face bine sa nu fie turmentati si sa fie atenti la un singur lucru: sursele de finantare.

- va continua -

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...