Dezbatere cu 20 de experti la Cluj - Asteptari de la viitorul presedinte? Trebuie sa redreseze statul deraiat, sa ii sustina pe cei vizati de invazia infractorilor

Sambata, 05 Octombrie 2019, ora 15:48
6906 citiri
Dezbatere cu 20 de experti la Cluj - Asteptari de la viitorul presedinte? Trebuie sa redreseze statul deraiat, sa ii sustina pe cei vizati de invazia infractorilor
Foto: captura video

Constitutia Romaniei nu a fost gandita pentru coabitare, astfel ca buna functionare a statului depinde de calitatea intelectuala si morala a celor care ocupa functiile relevante. Cum ar trebui schimbata Constitutia, ce atributii ar fi util sa apartina presedintelui tarii, cum s-a schimbat raportul intre puterile statului in ultimul an si cum ar fi bine pentru tara sa arate urmatorul?

Toate aceste lucruri si multe alte teme interesante si extrem de utile in contextul in care, intr-o luna, vom merge la urne sa alegem viitorul presedinte, au fost discutate in cadrul dezbaterii "Ce asteapta Romania Europeana de la mandatul prezidential 2019-2024?", organizata la Cluj de Asociatia Initiativa pentru Cultura Democratica Europeana (ICDE) si Fundatia Universitatii Babes-Bolyai.

Ziare.com a fost partener media al acestui eveniment si v-a prezentat, in format LIVE TEXT principalele idei enuntate si discutate de cei 20 de experti. Puteti urmari materialele video si citi documentele care au rezultat din dezbatere AICI

INTREBARI DE LA PUBLIC:

Cum ar trebui sa gestioneze noul Presedinte relatia cu Turcia?

Lector dr. Dorin Popescu: Turcia - Uniunea Europeana, obiectivul final al negocierilor trebuie sa fie Turcia, membru deplin. Turcia trebuie pastrata in relatia de parteneriat strategic.

Care este importanta proiectului de tara?

Adrian Baboi-Stroe: Exista in lucru la Presedintie un asemenea document. Sunt sceptic ca se poate realiza, este o idee usor exagerata. Necesar e sa existe o zona de consens privind obiective impartasite de-a lungul intregului spectru politic.

Raluca Pruna: E loc de un proiect de tara. Un proiect ar fi acela al pasilor mici, sa ramanem o tara.

Care sunt asteptarile dvs. de la Presedintele Romaniei, in urmatorii cinci ani?

Prof. Dr. Ioan Stanomir: Daca nu avem o comunitate de cetateni, Presedintele nu poate sa faca nimic.

Lector dr. Raluca Moldovan: Ma astep la un Presedinte care sa isi exercite mai vocal rolurile conferite prin lege, mai ales in politica externa si in rolul de mediator.

Lector dr. George Jiglau: Presedintele are obligatia sa asigure climatul de dialog si sa fie proactiv, dar nu agresiv.

Judecator dr. Cristi Danilet: Orice discutie despre drept este despre libertate. Presedintele trebuie sa cunoasca extrem de bine mecanismele statului, rolul justitiei si sa educe populatia cu privire la rolul pe care justitia trebuie sa il joace.

Lector dr. Bogdan Dima: Presedintele ar trebui sa elimine confuzia dintre politica ordinara si politica constitutionala.

Prof. dr. Sergiu Miscoiu: Strategia de politica externa pentru urmatorii cinci ani este un document care trebuie elaborat. Presedintele ar trebui sa stimuleze preocuparea fata de politica externa, politica internationala si cea europeana.

Raluca Pruna: Presedintele nu este nici erou, nicio figura care ne va educa si ne va arata calea. Miza alegerilor este mare. Presedintele trebuie sa faciliteze punerea statului deraiat pe sine si aici isi poate exercita rolul de mediator. In materie de politica externa, imi doresc ca Presedintele sa asigure un loc mai demn Romaniei in Uniunea Europeana.

Eugen Tischler: Democratia functioneaza doar cu elementul ei de baza, cetatenii.

Thomas Tolnai: Presedintele sa comunice autentic.

Mihnea Stoica: Traim intr-o societate profund polarizata, motiv pentru care ma astept ca viitorul presedinte sa construiasca solidaritati. As aprecia daca viitorul presedinte ar privi peste umarul celor 5 ani de mandat si daca nu ar uita impactul pe care il au deciziile sale si al modului de a comunica.

--------------------------

- Cosmin Prelipceanu este rugat sa raspunda la intrebarea: As vrea sa ne referim la modul de comunicare al Presedintelui inaintea castigarii alegerilor. In ce masura ar fi utila institutionalizarea "dezbaterilor prezidentiale"? Cum ar trebui organizate acestea, unde si de catre cine? Au fost teme sensibile in fiecare campanie electorala, iar perceptia publica e aceea ca exista o reticenta din partea tuturor candidatilor in a comunica intre ei.

Cosmin Prelipceanu: "Nu vor candidatii, nu avem o traditie care sa ii oblige sa participe la dezbateri".

- Prof. dr. Liliana Popescu raspunde la intrebarea: Cum ar trebui sa-si organizeze presedintele in viitorul mandat departamentul de comunicare din cadrul Administratiei Prezidentiale? Exista o coerenta in momentul de fata in ceea ce priveste comunicarea din partea Administratiei prezidentiale sau e nevoie de adoptarea unui model nou, eventual implementat cu succes intr-o alta tara civilizata?

Prof. dr. Liliana Popescu: "Nu cred ca exista un model universal, ceea ce este important pentru cine va castiga e sa admita importanta comunicarii".

- Care sunt oportunitatile si riscurile/amenintarile posibile in mandatul 2019-2024, in domeniul tematic 5?

Cosmin Prelipceanu: Pentru mine, amenintarile hibride sunt ploaia de minciuni. Prima perversiune tine de statul paralel care este cu noi: a revenit insidios, ceva mai discret, e cu noi la fel cum era inainte. A doua perversiune e in manual: daca nu vrei sa comunici, o fac altii in locul tau. Ce trebuie sa faca Presedintele? Sa zica ceva de la el si sa incerce sa ocupe spatiul cu proiectul sau.

Prof. dr. Liliana Popescu: Riscul este ca Domnul Iohannis sa repete greselile pe care le-a facut pana acum, riscul viitorului presedinte e sa nu ia in considerare comunicarea drept un domeniu strategic al mandatului.

Cosmin Prelipceanu: Twitter poate fi folosit ca o arma buna?

Prof. dr. Liliana Popescu: Fiecare presedinte trebuie sa aleaga o metoda de a comunica in raport cu personalitatea sa.

- Raluca Pruna este rugata sa raspunda la intrebarea: Daca functia prezidentiala este golita de putere, cum poate presedintele sa isi indeplineasca acest rol prevazut de Constitutie? Ce atributii suplimentare sau alte functii ar trebui intarite ori adaugate presedintelui pentru a-si putea indeplini obligatiile in mediul corupt din Romania?

Raluca Pruna: Raspunsul este la Curtea Constitutionala. Raspunsul nu este de a modifica Constitutia la fiecare doua luni, dar cred ca exista loc pentru Curtea Constitutionala sa revina si sa redea Presedintelui acele competente care i-au fost luate.

- Adrian Baboi-Stroe este rugat sa raspunda la intrebarea: Pentru a construi e nevoie de incredere. Intre cetateni, intre cetateni si institutii. Conform profesorului David de la UBB suntem la nivelul cel mai scazut al increderii interpersonale la nivel european. Ce are de facut presedintele pentru a creste gradul de incredere astfel incat sa ne valorificam mult mai bine potentialul si oportunitatile ca tara civilizat europeana?

Adrian Baboi-Stroe: Am da dovada de naivitate sa crdem ca increderea in societate poate sa vina din politica, nivelul de incredere din societate depinde de foarte multe variabile. Presedintele poate fi primul care da un semnal ca lucrurile se misca intr-o directie corecta.

- Care sunt oportunitatile si riscurile/amenintarile posibile in mandatul 2019-2024, in domeniul tematic 4?

Adrian Baboi-Stroe: Amenitarile depind foarte mult de rezultatul alegerilor de anul viitor. Dupa cum am vazut, mare parte din problemele pe care le are un presedinte in exercitarea acestui rol de mediator survin din realitatea coabitarii politice pentru care Romania nu are maturitatea si cultura politica.

Raluca Pruna: Riscurile sunt status quo-ul, sa ramanem o societate divizata - asta e vestea rea. Vestea buna e ca, fiind o tara la pamant, oportunitatea se regaseste in orice, sa se reconstruiasca relatia de incredere dintre stat si cetatean. Trebuie mai multa moderatie in ceea ce facem fiecare dintre noi si societatea si institutiile si astfel am facilita rolul Presedintelui de mediator.

- Care sunt oportunitatile si riscurile/amenintarile posibile in mandatul 2019-2024, in domeniul tematic 3?

- Lectorul dr. Dorin Popescu este rugat sa raspunda la intrebarea: In ceea ce priveste contextul crizei din Republica Moldova, cum ar trebui sa actioneze viitorul Presedinte in raport cu aceasta situatie?

Lectorul dr. Dorin Popescu: "O prioritate, Republica Moldova este pariul absolut al politicii noastre externe".

Prof. dr. Sergiu Miscoiu: In acest moment are loc o adancire a faliei dintre Uniunea Europeana si SUA. Cele 2 parti constitutive a ceea ce intelegem acum prin Occident par sa isi fi pierdut increderea una in cealalta. Care sunt atuurile Romaniei intr-un astfel de context si ce ar trebui sa faca presedintele in urmatorul mandat pentru a consolida pozitia Romaniei in relatie cu UE si SUA?

Lectorul dr. Dorin Popescu: Doar printr-o reapropiere atlantica putem face fata amenintarilor hibride.

Prof. dr. Sergiu Miscoiu: Intre riscuri si amenintari nu putem stabili un zid.

Lector dr. Dorin Popescu: Vom vorbi cel putin in urmatorii ani de amenintari hibride. Care sunt vulnerabilitatile noastre interne pentru amenintari hibride?

Prof. dr. Sergiu Miscoiu: Absenta unei culturi publice a unei dezbateri reale, in aceasta chestiune rolul Presedintelui ar putea fi central.

- Cristi Danilet raspunde la intrebarea: Data fiind situatia actuala din CSM, ce ar trebui sa se schimbe?

Cristi Danilet: Ca aceasta institutie sa nu isi piarda credibilitatea sa poata sa aiba rolul de a apara judecatorii si procurorii impotriva actelor de imixtiune in activitatea profesionala, si mai ales, cum vezi rolul Presedintelui in acest sens?

- Lector dr. Bogdan Dima raspunde la intrebarea: Cum ar trebui sa actioneze presedintele in cazul unui conflict major intre puterea executiva sau legislativa si puterea judecatoreasca pentru a garanta pastrarea independentei justitiei? Am in minte aici cazul Laurei Codruta Kovesi din anul 2018?

Lector dr. Bogdan Dima: Sa actioneze in limitele prevazute de Constitutie.

- Care sunt oportunitatile si riscurile/amenintarile posibile in mandatul 2019-2024, in domeniul tematic 2?

Cristi Danilet: Meritocratia trebuie sa devina parte din sistemul public al statului. Presedintele statului va trebui sa dezbata care este politica penala a statului. In ultima vreme, se pare ca s-au sustinut drepturile infractorilor. Sa nu confundam drepturile infractorilor cu drepturile omului.

Lector dr. Bogdan Dima: Necesitatea schimbarii paradigmei de gandire. Pe termen scurt, trebuie sa existe o discutie serioasa despre modificarea legislatiei, despre cum functioneaza CSM, procedura numirilor, ai un camp de lucru si o directie. Pe termen lung este mai complicat, vorbim despre revizuirea Constitutiei pe trei dimensiuni relevante: 1. rolul Curtii Constitutionale de garant al suprematiei Constitutiei si de a solutiona conflicte juridice de natura constitutionala, 2. delegarea legislativa, 3. reforma administrativ-teritoriala a statului.

Lector dr. Bogdan Dima: Cum ar trebui sa arate procedura de numire?

Cristi Danilet: Eu nu sunt ingrijorat de cine numeste, ci de cine revoca. Ministrul Justitiei nu are multe parghii. Dialogul dintre entitatile care contribuie la numiri trebuie sa aiba loc inainte de numire.

Cristi Danilet: Care trebuie sa fie rolul Curtii Constitutionale?

Lector dr. Bogdan Dima: Cel care este prevazut in Constitutie, de garant al Constitutiei.

- Prof. dr. Ioan Stanomir este rugat sa raspnda la intrebarea: Ar fi dezirabila adoptarea unor mecaniste mai clare de control in relatia presedinte-guvern si presedinte-parlament pentru a intari separarea puterilor in stat (de tip checks and balances, posibil inspirate de modelul american, de exemplu), mai ales intr-o situatie de coabitare politica, cum a fost cea din perioada 2014-2019?

Prof. dr. Ioan Stanomir: "Regimul nostru constitutional este creator de talente juridice. Reforma statului trece prin partidele politice. Democratie fara partide politice, este imposibil".

Lector dr. Geroge Jiglau este rugat sa raspunda la intrebarea: Parlamentul poate suspenda din functie presedintele destul de simplu si fara a avea nimic de pierdut. In acelasi timp, procedura de dizolvare a parlamentului este mult mai complexa si improbabila, drumul spre alegeri anticipate fiind aproape imposibil. Ar trebui schimbate conditiile ca presedintele sa poata dizolva mai usor parlamentul pentru a ajunge mai simplu la alegeri anticipate si daca da, in ce conditii?

Lector dr. Geroge Jiglau: "As fi precaut cu alegerile anticipiate. Sunt ca o lozinca, daca avem alegeri anticipate si alegem dintre aceiasi oameni care se vor distribui, nu imi dau seama ce va merge diferit. Alegerile anticipate cred ca ar trebui sa apara in momente de mare criza. Problema e cum facem ca oamenii care ajung in acele functii, la termen sau anticipat, sa aiba mai multe valori".

- Care sunt oportunitatile si riscurile/amenintarile posibile in mandatul 2019-2024, in domeniul tematic 1?

Prof. dr. Ioan Stanomir: Presedintele trebuie sa fie purtatorul de cuvant al celor care se simt direct vizati de invazia infractorilor. Cheia problemelor este capacitatea oricarui presedinte de a fi la inaltimea provocarilor evolutiei dramatice a statului

Lector dr. George Jiglau: Provocarile vin si de pe plan extern. Reforma administrativa, teritoriala tine mult de felul in care nivelul local se misca in raport cu nivelul central. Ne e teama sa ducem pana la capat o discutie.

- Cosmin Prelipceanu raspunde la intrebarea: Cand vorbim despre cat si cum ar trebui sa comunice presedintele Romaniei, care ar fi dozajul adecvat, atat din punctul de vedere al perceptiei publice, cat si din punctul de vedere al eficientei inter-institutionale?

Cosmin Prelipceanu: "Nevoia oamenilor".

- Prof. dr. Liliana Popescu este rugata sa raspunda la intrebarea: S-a discutat mult despre relatia dintre Bucuresti si Bruxelles. Cum ar trebui sa se raporteze Presedintele Romaniei, din punct de vedere comunicational, la deciziile europene? Unde ar trebui sa se pozitioneze Presedintele intre cele doua stiluri de retorica: "eu nu am venit sa dau socoteala" si "capul plecat sabia nu-l taie"?

Prof. dr. Liliana Popescu: "In ceea ce priveste comunicarea punctelor de vedere ale Romaniei catre Bruxelles, capul plecat sabia nu-l taie este exclus. La fel si "eu nu am venit sa dau socoteala". Ceea ce e important e sa fii extrem de bine informat cu privire la pozitiile celorlati parteneri".

- Unde suntem in prezent? Care este contextul actual in domeniul Temei 5 (starea de facto) si care sunt parghiile de actiune (atributiile si prerogativele) Presedintelui?

Cosmin Prelipceanu: Comunicare cu oamenii in care sa existe valori si sens. Asta trebuie sa faca Presedintele, trebuie sa vorbeasca cu oamenii.

Prof. dr. Liliana Popescu: Comubnicarea la nivleul presedintelui are mai multe valente. Comunicari periodice sunt facute dar probabil nu la maniera cea mai buna. Atitudinea trebuie sa fie ferma, dar nu agresiva.

Prof. dr. Liliana Popescu: In contextul fake news ce ar trebuie sa faca Presedintele?

Cosmin Prelipceanu: Presedintele trebuie sa fie in mijlocul luptei, trebuie sa comunice.

Cosmin Prelipceanu: Cat de des trebuie sa comunice Presedintele?

Prof. dr. Liliana Popescu: Nu cred ca exista o masura, dar Presedintele trebuie sa aiba o strategie individuala, cat si cum si cu cine sa comunice. Singura regula e sa comunice direct cu oamenii, in asa fel incat ei sa simta ca imi pasa.

- Adrian Baboi este rugat sa raspunda la intrebarea: Care sunt limitarile atributiilor de mediator ale presedintelui, ce poate face presedintele atunci cand medierea da gres? Ce poate sa faca un presedinte din rolul de mediator?

- Adrian Baboi: "Principalul motiv este contradictia intre doua elemente: pe de-o paerte, caracteristicile teoretice de impartialitate si neutralitate dar pe de alta parte Presedintele are o viziune politica proprie pe care este liber sa o exercite, este un jucator politic. Aceasta contradictie intre neutralitatea teoretica si viziunea proprie este motivul principal pentru care este dificil de exercitat rolul de mediator. In cazul in care medierea a esuat, Presedintele u poate face mult, decat sa isi asume costurile politice".

Raluca Pruna este rugata sa raspunda la intrebarea: Majoritatea institutiilor statului produc bani, voturi si protectie pentru oligarhia postcomunista, crima organizata si aripa lor politica care detine de atata timp puterea in Romania. Institutiile actioneaza cu dispret si violent impotriva propriilor cetateni. Poate, si daca da, ce are de facut presedintele ca mediator intre parti cu interese atat de opuse pentru a obtine armonie in interesul binelui comun?

Raluca Pruna: "Presedintele nu poate sa iasa public si sa spuna s-a furat. Poate sa prezideze sedintele guvernului si lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii. Un presedinte trebuie sa foloseasca aceste parghii institutionale".

- Unde suntem in prezent? Care este contextul actual in domeniul Temei 4 (starea de facto) si care sunt parghiile de actiune (atributiile si prerogativele) Presedintelui?

Adrian Baboi-Stroe: In ce masura si-a folosit rolul de mediator Presedintele? Cadrul normativ, prin Constitutie, prezinta 2 categorii ale rolului Presedintelui. Pe de-o parte, reprezentarea statului si garantat al libertatii, integritatii teritoriale. Pe de alta parte, rolul de mediator, care da concretete unui rol mai general, acela de a veghea asupra Constitutiei si la buna functionare a institutiilor tarii.

Exista un contrast intre cele doua. Daca pentru prima categorie Presedintele are niste competente destul de clare, coordoneaza politica externa si de securitate, in cazul functiei de mediator, lucrurile sunt un pic mai fluide. Rolul de mediator este foarte dificil si asta facem sa avem putine exemple de succes.

Raluca Pruna: Aceasta functie de mediere conferita Presedintelui prin norma constitutionala este, asa cum a zis si Adrian Baboi, cel mai putin folosita de facto si cea mai subtila. Faptul ca avem un singur exemplu de inceput de mediere, dupa tragedia de la Colectiv, existand cel putin 8 sesizari ale Curtii cu privire la conflicte de natura constitutionala in care Presedintele nu are vreun rol.

Raluca Pruna: Ce ne-am dori de la viitorul mandat prezidential? Rolul de mediator, poate fi exercitat cu sens si cu continut in conditiile actuale normative constitutionale?

Adrian Baboi: In actualul cadru este foarte dificil. Rolul de mediator este cel mai problematic.

- Lector. dr. Dorin Popescu este rugat sa raspunda la intrebarea: Care este situatia de facto a Romaniei raportata la ambitia de a fi lider regional si cum poate contribui presedintele Romaniei la atingerea acestui obiectiv?

Lector. dr. Dorin Popescu: "Nu avem capacitati de lider regional, nu avem nici macar asumat ca prioritate crearea premizelor pentru obtinerea acestui statut".

- Prof. Dr. Sergiu Miscoiu raspunde la intrebarea: In ultimii 2-3 ani s-a tot vorbit despre Uniunea Europeana cu mai multe viteze si despre o armata europeana. Care ar trebui sa fie pozitia Romaniei fata de aceste doua proiecte si cum ar trebui presedintele Romaniei sa actioneze sa nu fim marginalizati ca tara in Uniune si in acelasi timp sa nu slabim parteneriatul militar cu SUA?

Prof. Dr. Sergiu Miscoiu: "Romania trebuie sa respinga ideea unei Europe cu mai multe viteze deoarece aceasta s-a tradus prin clivajul intre Europa bogata si Europa saraca. Daca vorbim de cele doua viteze, ele ar trebui sa fie legate de vointa nationala a integrarii europene".

- Unde suntem in prezent? Care este contextul actual in domeniul Temei 3 (starea de facto) si care sunt parghiile de actiune (atributiile si prerogativele) Presedintelui?

Prof. Dr. Sergiu Miscoiu: Constitutia nu a fost gandita pentru coabitare. Solutiile sunt dependente de calitatea intelectuala si morala a celor care ocupa functiile relevante. Putem asista, dar in actualul context si sistem putem cu greu veni cu solutii. Solutia din interior ar fi schimbarea personaluilui care ocupa functii. Putem sugera modificari de tip constitutional, legislativ, insa marja de manevra este limitata.

Lector. dr. Dorin Popescu: Domenii in care politica externa ar putea performa?

Prof. Dr. Sergiu Miscoiu: Acele domenii in care miza bataliei interne ar fi cea mai scazuta.

- Cristi Danilet este rugat sa raspunda la intrebarea: Ar trebui presedintele sau alti actori politici sa faca parte din procedura de numire a procurilor sefi sau presedinte la Inalta Curte, sau acesta ar trebui sa fie strict atributul sistemului de justitie?

Cristi Danilet: "Excluderea cu totul a factorului politic, ar crea pericolul unei juristocratii, exista pericolul de izolare a justitiei. De aceea, undeva trebuie implicata o autoritate, ma gandesc la Presedintele statului care sa faca numiri, cel putin la varful sistmeului, insa pentru a impiedica abuzul, Presedintele ar trebui sa coopereze cu cineva, cu Consiliul Superior al Magistraturii".

- Bogdan Dima este rugat sa raspunda la intrebarea: Ce ar putea/ar trebui sa faca presedintele Romaniei ca rezultatele referendumurilor sa nu fie ignorate ci aplicate?

Bogdan Dima: "Cea mai periculoasa confuzie, cea dintre politica ordinara si politica constitutionala ne tine intr-o stare permanenta de a dori sa modificam constitutia fara sa ne gandim la contexte, avem moment constitutional real?"

- Unde suntem in prezent? Care este contextul actual in domeniul Temei 1 (starea de facto) si care sunt parghiile de actiune (atributiile si prerogativele) Presedintelui?

Prof. dr. Ioan Stanomir: Aceste alegeri prezidentiale ar trebui sa fie si un moment de reflectie asupra rolului presedintelui.

Lector. dr. George Jiglau: Rolul presedintelui trebuie privit prin prisma raportarii la Parlament si la Guvern insa sa nu uitam ca presedintele, fiind legitimat si de votul popular are obligatia, as zice, de a tine un climat de dialog cu societatea. As spune, cel putin raportat la ultimul mandat prezidential ca s-a constatat o imbunatatire. Rolul presedintelui de a asigura climatul de dezbatere este permanent.

Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Acum la mine e noapte târziu, dar calendaristic ziua de 27 martie a început deja. Când domniile voastre (sau majoritatea) veți citi acest articol (în două părți), peste cea de-a 29-a zi a...
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
#dezbatere ICDE UBB , #Dezbatere ICDE UBB