Legea alegerilor a fost modificata. In bine, in rau?

Sambata, 27 Iunie 2015, ora 08:27
5980 citiri
Legea alegerilor a fost modificata. In bine, in rau?

Parlamentul a votat saptamana aceasta o noua lege electorala, care va fi trimisa presedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare, urmand sa fie aplicata incepand de anul viitor. Revenim la controversatul vot pe liste, dar avem un numar fix de parlamentari. In plus, sunt cateva vesti bune pentru diaspora, spune sociologul Mircea Kivu.

"Reintoarcerea la vechiul sistem de vot proportional pe liste inchise e un regres, pentru ca ne aducem cu totii aminte ca s-a renuntat la sistemul respectiv - tocmai pentru ca avea o groaza de probleme. Prima era aceea ca partidele puteau sa introduca in Parlament pe cam cine vroiau ele, alegatorii aveau foarte putine de spus. Un candidat care era pus pe asa-zisele locuri eligibile nu avea niciun fel de emotii, chiar daca alegatorii nu il placeau.

S-a vazut ca votul asa-zis uninominal n-a adus rezultate bune si in loc sa se incerce o a treia solutie (ca Slava Domnului, sisteme de vot mai sunt pe lumea asta), s-a revenit la cel vechi, despre care stim de la inceput ca nu e bun", a declarat pentru Ziare.com sociologul Mircea Kivu, presedinte al Grupului pentru Democratie Participativa Plenum.

Revenim la votul pe liste si vom avea mai putini parlamentari la alegerile din 2016

In schimb, in ceea ce priveste numarul parlamentarilor, acesta s-a redus fata de cel actual, dar va fi mult mai mare (466) decat cel cerut de romani la referendumul din 2009 (300).

"Vestea buna e ca acum nu mai putem avea surprize, stim exact cati senatori si deputati avem. Insa norma de reprezentare s-a majorat prea putin. Inainte era un senator la 160.000 de locuitori si 1 deputat la 70.000. Acum este un senator la 168.000 si un deputat la 73.000. Dar au si ei niste argumente, daca reduceam prea mult atunci cei 17 deputati ai minoritatilor ar fi ajuns sa reprezinte 10% din Camera Deputatilor", a comentat acesta.

De ce a esuat votul uninominal?

Intrebat de ce a esuat votul uninominal, din cauza legii sau a electoratului, Mircea Kivu a criticat mai intai formula neobisnuita de atribuire a mandatelor.

"A fost o combinatie de vot uninominal cu vot proportional care era oarecum originala, in Europa nu prea mai exista sistemul asta - votul era uninominal, se vota in colegiu un candidat, dar distributia mandatelor era proportionala. Asta a dus la situatiile ciudate in care un candidat care iesea pe locul I nu capata mandatul, dar unul de pe locul 2-3, da.

La chestia asta s-a adaugat celebrul amendament Nicolicea, care spunea ca un candidat care obtine 50% plus 1 din voturile din colegiu primeste automat mandat. Amendamentul asta a facut posibil ca dintr-un colegiu sa mearga mai mult de un candidat si asa s-a ajuns la supradimensionarea Parlamentului. Problema principala a sistemului de vot la care s-a renuntat a fost acest amendament, poate ca fara el ar fi fost mai logic ce s-ar fi intamplat", a mai declarat sociologul.

In plus, votul uninominal nu a adus candidati mai buni in Parlament si din vina alegatorilor.

"Din cauza lipsei de cultura politica a electoratului nostru, care, din pacate, nu sanctioneaza inca faptele de coruptie. Ne-am lamurit inca de la alegerile din 2008, cand Adrian Nastase, deja acuzat de coruptie, a castigat cu vreo 70% alegerile in colegiul lui. Apoi, am vazut nenumarati primari condamnati definitiv (cum a fost cazul de la Slatina) care au fost alesi. Electoratul nostru are, din pacate, mentalitatea ca 'Asta fura, dar mai si face ceva'", a explicat Mircea Kivu.

Pe de alta parte, ar trebui sa ne asteptam ca partidele sa fie mai responsabile de data asta si sa puna pe liste oameni mai bine pregatiti si dedicati interesului public?

"Nu cred ca, pentru ca partidele sunt tot alea si, dupa mine, ele sunt 'bolnave'. Eu trag nadejde ca vor veni din spate partidele noi, pentru care m-am tot agitat. Ele nu vor reusi sa faca mare scofala la alegerile parlamentare, dar macar competitia cu niste partide si niste oameni noi, care vin cu o oarecare nota de prospetime, va obliga partidele traditionale sa schimbe un pic tactica - adica sa renunte la o parte din oamenii compromisi", ne-a explicat sociologul.

Intrebat ce s-a obtinut fata de ceea ce si-a dorit societatea civila si a sustinut public, inclusiv la consultarile avute la Cotroceni, Mircea Kivu a precizat mai intai ca proiectul de lege a fost prea putin cunoscut.

"Istoria legii asteia este ca trebuia sa fie scrisa de o subcomisie condusa de domnul Eugen Nicolicea si el a lucrat ca partizanii, in secret. Practic, a aparut in ultima zi cu ea. Am inteles ca si Mihai Voicu (presedintele comisiei de cod electoral, n.red,) a vazut draftul in ultima zi, in care trebuia dat avizul in comisie.

Din punctul de vedere al campaniei "Politica fara bariere", noi nu aveam multe revendicari. Noi ceruseram ca depunerea candidaturilor sa se faca pe liste de semnaturi, indiferent ca e vorba de partide sau de candidati independenti, si asta s-a acceptat. Numarul de semnaturi cerut e mai mare decat am cerut noi, dar asta e secundar", a completat acesta.

Cine sunt si ce vor reprezentantii societatii civile cu care a discutat Iohannis Interviu

Cum ramane cu Diaspora?

Un plus de valoare este dat totusi noii legi electorale de prevederile referitoare la romanii din afara granitelor.

"Legea aduce un pic de reglementare in povestea votului din strainatate. Legea spune ca daca esti fie cu domiciliul in strainatate, fie rezident, trebuie sa te duci sa te inscrii cu trei luni inainte la Ambasada, sa fii luat in evidenta si inscris in Registrul Electoral. Poti sa o faci si prin posta.

Organizatorii votului sunt obligati ca daca intr-o anumita arie sunt mai mult de 100 de oameni inscrisi, sa faca acolo sectie de votare. Dar eu ma tem ca oamenii nu isi vor aduce aminte sa se inscrie. Probabil ca la primele alegeri n-o sa functioneze, dar la alegerile urmatoare oamenii se vor invata.

Problema e ca legea spune ca daca vrei sa votezi, trebuie sa ai un act care sa dovedeasca ca ai resedinta acolo. Romanii care nu au, si sunt multi, nu vor putea vota. Ma tem ca spre jumatate din romanii de afara nu au acte legale de rezidenta, chiar daca muncesc cu contract", a explicat Mircea Kivu, precizand insa ca in acest caz romanii ar putea veni sa voteze in tara.

Intrebat daca se mai poate imbunatati ceva pana anul viitor, acesta a admis ca nu sunt sanse pentru ca fiecare partid are in vedere in primul rand propriul interes.

"Ma tem ca nu, poate doar introducerea votului prin corespondenta. Dar asta ar trebui sa fie o lege separata, care sa intre in vigoare pana in noiembrie. Exista deja patru proiecte in Camera Deputatilor, dar nu se discuta deloc de substanta, nu am vazut o discutie aplicata despre ce e bun si ce e rau in fiecare.

Asta e dupa mine contradictia principiului legii electorale. Ea e ca regulamentul dupa care se fac angajarile intr-o firma. Noi, alegatorii, ne angajam reprezentantii, dar 'regulamentul' il fac candidatii, nu noi", a conchis Mircea Kivu.

Citeste si:
Kelemen Hunor, despre încrederea între membrii coaliției: ”Suntem pe un drum bun, dar nu așteptați minuni”
Kelemen Hunor, despre încrederea între membrii coaliției: ”Suntem pe un drum bun, dar nu așteptați minuni”
Liderul UDMR Kelemen Hunor susține că relația între membrii coaliției de guvernare este la început de drum. Președintele UDMR a spus marți seara că a propus coaliției instituirea unei...
Kelemen Hunor neagă scandalul din coaliție și spune că Iohannis „a vrut să ştie care sunt priorităţile pentru perioada următoare”
Kelemen Hunor neagă scandalul din coaliție și spune că Iohannis „a vrut să ştie care sunt priorităţile pentru perioada următoare”
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, afirmă că reprezentanţii partidelor din coaliţie nu s-au "certat", însă au întâlniri dese pentru a discuta pe teme de actualitate. În ceea ce...