Mai e posibila alegerea primarilor in doua tururi? Banii de care nimeni nu vrea sa se atinga Interviu

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Joi, 12 Decembrie 2019, ora 18:35
13354 citiri
Mai e posibila alegerea primarilor in doua tururi? Banii de care nimeni nu vrea sa se atinga Interviu

Revenirea la alegerea primarilor in doua tururi ar trebui facuta pana cel tarziu in ianuarie, fie prin angajarea raspunderii Guvernului, fie prin ordonanta de urgenta, afirma Septimius Parvu, expert in buna guvernare si procese electorale in cadrul Expert Forum.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Septimius Parvu a explicat ca o asemenea modificare nu contravine nici deciziilor CCR, nici recomandarilor Comisiei de la Venetia, pentru ca nu restrange drepturi electorale, dimpotriva, aduce beneficii suplimentare.

Totodata, Septimius Parvu apreciaza ca ar fi nevoie de o discutie rapida si larga despre solutiile de crestere a reprezentarii diasporei in viitorul Parlament: "putem discuta minimum de dublarea sau triplarea numarului actual de reprezentanti ai diasporei".

O alta problema serioasa se refera la subventia pe care o primesc partidele politice, ajunsa la sume foarte mari, greu de controlat si discriminatorie pentru partidele mici.

Ar fi de dorit revenirea la alegerea primarilor in doua tururi de scrutin?

Ar trebui. Modificarea legii prin trecerea la un singur tur a condus la scaderea reprezentativitatii primarilor. Avem orase mari, inclusiv Bucuresti, ai caror primari sunt alesi cu foarte putine voturi. Alegerea in doua tururi creste si interesul candidatilor de a atrage voturile alegatorilor.

Cum poate fi facuta?

Ar fi important ca un astfel de proiect sa treaca prin Parlament, dar in urma cu putin timp a fost respins un proiect de lege al USR pe aceasta tema. Exista si alte mecanisme, asumarea raspunderii sau ordonanta de urgenta. OUG nu este insa nici pe departe cea mai fericita varianta.

Prin OUG nu ar fi neconstitutional?

Constitutia spune ca nu se pot modifica drepturi electorale, aici ar fi vorba despre sistem electoral.

Suntem cu mai putin de un an, poate chiar mai putin de 6 luni, inainte de alegerile locale. Se mai poate, avand in vedere recomandarile Comisiei de la Venetia?

Comisia de la Venetia recomanda ca legislatia electorala sa nu fie modificata frecvent si, in pricipiu, nu cu mai putin de un an inaintea alegerilor.

Dar atat Comisia de la Venetia, cat si CCR spun ca este vorba despre modificari care sa reduca, sa afecteze din drepturile electorale, nu despre cele care aduc beneficii suplimentare.

Cred ca revenirea la doua tururi trebuie sa fie in acest moment o prioritate si trebuie facuta cat mai repede. Nu poti sa mai faci schimbarea in aprilie-mai.

Care ar fi, totusi, luna limita pentru aceasta modificare?

Cat mai repede, dar probabil ca ianuarie ar fi ultima luna. Nu exista o reglementare anume, dar trebuie luate in calcul efectele pe care schimbarile le au asupra stabilirii candidaturilor, dar si la nivelul AEP. Nu e acelasi lucru sa ai alegeri intr-un tur sau in doua.

Un recent sondaj de opinie arata ca doar 42% dintre cetateni sunt interesati de revenirea la doua tururi. De ce?

Poate fi vorba si despre o chestiune tehnica, un tur-doua tururi. De multe ori, cred ca e si o judecata in termeni de bani - e mai ieftin intr-un tur.

Da, este, dar democratia costa, trebuie sa investesti bani si efort. In plus, de alegerile locale depind si alegerile parlamentare in 2020. In 2024, cand vom avea 4 randuri de alegeri intr-un singur an, primarii vor fi si mai importanti.

O alta chestiune electorala importanta vizeaza reprezentarea in Parlament a diasporei. Toata lumea admite ca formula actuala, 2 senatori si 4 deputati, e insuficienta, dar nimeni nu a gasit pana acum o formula corecta. Care ar fi ea?

Din pacate, nici in acest domeniu nu avem recomandari internationale. Dupa ce la prezidentiale au votat aproape un milion de oameni, in diaspora e clar ca e vorba despre o subreprezentare si se impune o modificare.

Nu exista o formula magica, dar cred ca putem sa ne uitam comparativ la reprezentativitatea din tara pentru a vedea cate locuri se pot aloca diasporei. Daca luam ca exemplu judetul Iasi, cu aproximativ 850 de mii de alegatori, are 17 reprezentanti. Brasovul, cu jumatate de milion, are 13 parlamentari.

In orice caz, putem discuta minimum de dublarea sau triplarea numarului actual de reprezentanti ai diasporei.

Dar cum facem cu norma de reprezentare. Certi sunt doar cei 700 de mii de titulari ai pasaportului de cetatean roman cu domiciliul in strainatate (CRDS). Va dau un exemplu: un cetatean roman cu domiciliul in Vaslui lucreaza in Barcelona. El este luat in calcul la norma de reprezentare din Vaslui, conform domiciliului, cum sa il bagi in norma de reprezentare si in diaspora?

E adevarat. E o foarte mare problema. In momentul in care s-a calculat acea proportie de 4 deputati si 2 senatori, au fost calculati cei cu domiciliul in strainatate.

Solutia cea mai simpla, dar si nepopulara ar fi inregistrarea. Nu stiu in ce masura ar fi insa eficienta. Am vazut ca si la prezidentiale au fost doar 41 de mii de romani care au optat sa voteze pe listele permanente din cei 700 de mii cu pasaport CRDS.

Dar o modificare radicala de tipul trecerii la o singura circumscriptie electorala, ca in cazul prezidentialelor, si o singura lista a fiecarui partid pentru toata tara, inclusiv diaspora, astfel incat, ca la prezidentiale, sa nu mai conteze unde anume votezi?

Da, cred ca merita o discutie despre un sistem proportional cu lista unica. Noi, in momentul schimbarii legislatiei, am sustinut un sistem cu liste deschise. Adica partidul pune oamenii pe liste si alegatorii voteaza cine anume intra. Nu stiu in ce masura partidele chiar isi doresc un sistem deschis.

E clar ca pentru Romania, sistemul proportional este cel mai potrivit, cu nuanta listei deschise.

Deci o lista unica deschisa pentru toata Romania cu tot cu diaspora ar rezolva problema?

Ar putea rezolva cel putin partial, pentru ca la parlamentare votezi doar in circumscriptia electorala, ceea ce e o problema si in tara. Daca lucrezi la Constanta si ai domiciliul in Baia Mare, strabati tara ca sa votezi si faci mai mult decat pana la Paris.

Felul in care poti vota inclusiv in tara e o problema reala de care trebuie sa tinem cont.

Si nu ar fi utila extinderea votului prin corespondenta?

Pentru parlamentare exista vot prin corespondenta pentru diaspora, dar numarul a fost destul de mic in 2016. Sper ca la aceste parlamentare numarul sa fie mai mare. Ar fi o discutie daca nu ar trebui aplicat si in tara, sa nu mai strabati Romania ca sa votezi.

Noi am propus sa fie tiparite buletine si pentru alta circumscriptie astfel incat sa votezi oriunde pentru circumscriptia ta, dar este mai complicat decat votul prin corespondenta, care insa are nevoie de imbunatatiri, dupa cum am vazut la prezidentiale.

Deci, daca tragem linia, ce se poate imbunatati pentru reprezentarea diasporei pana la parlamentarele de anul viitor?

Cred ca ar trebui o discutie deschisa si sincera intre partide pentru a reusi sa evitam inclusiv problema dublei reprezentari. Cred ca putem imbunatati votul prin corespondenta, trebuie o campanie sustinuta pentru ca romanii din strainatate sa-l inteleaga.

Si cat mai repede, ca sa nu ne trezim in luna august cu aceeasi discutie.

O alta chestiune o repezinta subventiile pe care le primesc partidele, inclusiv pentru sustinerea campaniilor. Ar trebui mentinuta aceasta subventie?

Alaturi de alte ONG-uri, noi am trimis o scrisoare partidelor parlamentare, in care am solicitat reducerea subventiilor si modificarea regulilor campaniei.

Sunt foarte putine tari cele care nu dau aceste subventii, unele in functie de numarul de voturi, ca la noi. Se dau 75% pentru voturile de la parlamentare si 25% pentru cele de la locale, dar numai daca ai peste 50 de consilieri generali sau judeteni, asa ca banii ajung tot la partidele parlamentare.

Subventiile trebuie sa existe pentru functionarea partidelor, ele ar trebui sa le investeasca inclusiv in dezvoltarea organizationala.

Problemele sunt doua. In 2018, a existat un amendament facut chiar de catre Mircea Draghici, care a condus la cresterea substantiala a acestor sume de la 1-2 milioane de euro, la peste 37 de milioane euro. In 2019 suma a fost si mai mare, s-a ajuns la 269 de milioane de lei si ar putea ajunge la 400 de milioane/an.

Sumele sunt in bugetul anual al AEP si reprezinta maximum 0,04% din PIB. Inainte de amendament erau din bugetul anual, care e cu mult mai mic decat PIB.

A doua problema este ca aceste subventii pot fi folosite si pentru campanii. Logica a fost sa nu mai existe rambursari ulterioare.

Dar logica asta duce la o scadere a competitivitatii. Ai o mana de partide parlamentare care au o gramada de bani, pe care nu trebuie sa ii cheltuiasca pana la sfarsitul anului si intre 2021 si 2024, cand nu vor exista alegeri, se vor strange sume considerabile.

La locale la fel, partidele mai mici, regionale, nu au cum sa adune resursele pe care le au partidele mari din subventii.

Noi am cerut reducerea sumelor si limitarea sumelor care se pot investi in campanie. Acum partidele pot acoperi toata campania din subventii, ceea ce nu e bine, pentru ca si partidele ar trebui sa faca un minim efort pentru a avea si finantare privata.

Deci, pe langa subventia uriasa, partidelor le sunt decontati si banii privati investiti in campanie?

Da, daca trec de 3%, nu fac prostii, depun la AEP documentele privind campania electorala si ele sunt semnate de cine trebuie, ceea ce nu a fost cazul la PSD, de exemplu. Dar, atentie, legea nu permite sa acoperi cu banii din subventie imprumuturile din bani privati, daca ele nu au fost rambursate, ca in cazul PSD.

Si mai e o problema. Din 2015, partidele nu mai pot face in campanie afisaj out-door decat pe panourile speciale. Si atunci afisajul a fost mutat in afara campaniei, cand partidele nu au restrictii.

Dar daca in campanie esti obligat sa scrii pe fiecare material cine l-a comandat si cate copii sunt, in afara campaniei nu ai aceasta obligatie si nu stie nimeni cate copii au fost facute, cine le-a facut si deci nu se poate controla nimic. Noi am propus uniformizarea acestei obligatii si in campanie, si in afara ei.

Si ar trebui ca banii dati pentru voturile de la locale sa fie mai multi decat 25%, iar limita de 50 de consilieri ar trebui sa cada. Daca tot vrem sa democratizam, ar trebui ca banii sa poata ajunge si la partide mai mici, locale, care vor sa faca ceva.

Citeste si:
Cum a deturnat Băsescu un primar PSD care bătuse palma cu Tăriceanu: „M-a chemat la Neptun și am dormit în patul Elenei Ceaușescu”
Cum a deturnat Băsescu un primar PSD care bătuse palma cu Tăriceanu: „M-a chemat la Neptun și am dormit în patul Elenei Ceaușescu”
Scriitorul Mircea Dinescu a povestit, în emisiunea Insider politic, difuzată de Prima TV, că a intermediat transferul fostului primar al Craiovei, Antonie Solomon, de la PSD la PNL. Însă...
Dan Barna își anunță susținerea pentru Cătălin Drulă la şefia USR: ”Am încredere în capacitatea lui de a duce organizaţia mai departe”
Dan Barna își anunță susținerea pentru Cătălin Drulă la şefia USR: ”Am încredere în capacitatea lui de a duce organizaţia mai departe”
Dan Barna, fost președinte al USR, a declarat, după ce Cătălin Drulă şi-a anunţat candidatura la şefia USR, că ”lupta pentru destinul României va fi una grea”. Barna apreciază că...