Votul prin corespondenta - "greseala obligatorie" sau solutia reala pentru diaspora?

Legea votului prin corespondenta a trecut de Senat si urmeaza sa fie supusa saptamana aceasta, cel mai probabil miercuri, votului Camerei Deputatilor, decizionala.

Legea da dreptul sa voteze prin corespondenta cetateanului roman cu domiciliul sau resedinta in strainatate, adica "persoana care are cetatenie romana, drept de vot conform legislatiei romane si document de identitate care atesta cetatenia romana si domiciliul in Romania, care se afla temporar in strainatate pentru o perioada mai mare de 3 luni si are o adresa de resedinta in conformitate cu legislatia statului de resedinta".

Conditia exercitarii votului prin corespondenta este inscrierea in Registrul Electoral printr-o cerere scrisa la misiunea diplomatica sau oficiul consular din statul de domiciliu sau resedinta, cerere insotita de copia pasaportului, o copie a actului de identitate si a documentului care dovedeste resedinta.

Desi acceptat de Putere si Opozitie aproape in consens, proiectul legii a ridicat deja unele semne de intrebare. UDMR considera ca exista elemente de neconstitutionalitate, motiv pentru care intentioneza sa atace actul normativ la Curtea Constitutionala.

Totodata, ONG-ul Expert Forum atrage atentia asupra unor vulnerabilitati ale reglementarii, intre care termenele prea scurte de inscriere in Registrul Electoral si faptul ca nu se aplica decat cetatenilor romani din strainatate.

"Este imperios sa existe cat mai multe mecanisme de siguranta, astfel incat sa existe alternative in cazul in care votul la distanta da gres", iar "alegatorul trebuie sa aiba posibilitatea de a verifica online, in timp util, unde se afla plicul sau", se arata in documentul Expert Forum.

In opinia profesorului universitar de drept constitutional Stefan Deaconu, votul prin corespondenta nu este neconstitutional si orice sistem de vot care conduce la cresterea participarii cetatenilor la vot este benefic pentru sistemul democratic al unei tari.

Prof. Deaconu aminteste ca si actuala Constitutie a Romaniei a fost adoptata de catre Parlament, in 1991, inclusiv prin intermediul votului prin corespondenta, permis prin Hotararea nr 3 din 13 noiembrie 1991, deputatilor si senatorilor care, din motive exceptionale, se aflau in imposibilitate de a-l exercita nemijlocit in Adunarea Constituanta.

Dar votul prin corespondenta poate deveni neconstitutional in masura in care este reglementat gresit de catre Parlament: "Un astfel de vot presupune:

- inregistrarea cetatenilor romani care doresc sa voteze prin corespondenta, inregistrare care trebuie sa se faca cu suficient timp inainte de data alegerilor;

- intocmirea listelor electorale cu persoanele care vor vota prin corespondenta si revizuirea periodica a acestor liste;

- stabilirea unei perioade in care se poate exprima acest vot prin corespondenta;

- alocarea unor resurse umane la ambasadele si oficiile consulare ale Romaniei in strainatate pentru ca acestea sa mentina o legatura permanenta si sa informeze prompt cetatenii romani din strainatate care se inregistreaza pentru a vota prin corespondenta;

- alocarea unor resurse financiare din partea statului; identificarea unor solutii tehnice care sa asigure secretul votului si evitarea unor fraude electorale si alocarea resurselor financiare necesare implementarii acestor solutii tehnice".

Prof. Deaconu a identificat si principalele riscuri de natura constitutionala pe care le presupune un astfel de sistem de vot, legate de posibilitatea asigurarii secretului votului si a libertatii de exprimare a lui.

"In ceea ce priveste secretul votului, este necesar ca noile reglementari legale sa prevada implementarea unui sistem tehnic bine securizat astfel incat optiunile electorale ale votantilor prin corespondenta sa nu poata fi cunoscute celorlalti votanti.

De asemenea, in privinta libertatii de exprimare a votului, acest lucru poate fi subiectul unor suspiciuni, deoarece nu vom mai avea situatia in care votantul merge singur in cabina de vot si isi exprima votul, ci acel vot va fi trimis prin corespondenta fara a putea avea certitudinea in intregime ca acel votant este cel care a si exprimat votul.

Asadar, pentru ca votul prin corespondenta sa dea rezultatele scontate, este nevoie de o legislatie clara in domeniul electoral, de o organizare eficienta a alegerilor si de investitii financiare consistente pentru a putea face fata provocarii reprezentate de un astfel de sistem de vot."

Profesorul de drept constitutional si drept electoral Gheorghe Iancu apreciza ca "votul prin corespondenta este o greseala, dar una pe care suntem obligati sa o facem, pentru ca totusi diaspora sa se poata exprima. Niciun sistem de vot nu este cu totul infailibil".

Este motivul pentru care unele state au si renuntat la acest sistem de vot: "In Franta, in 2000, votul prin corespondenta a fost abrogat din Codul electoral pentru ca problema era Posta. Aceasta institutie e in mana politica, seful Postei e pus de partidul care a castigat alegerile. Asa ca sosirea voturilor din anumite zone care ar putea fi defavorabile Puterii pot fi intarziate pana dupa alegeri".

Profesorul Iancu a atras atentia asupra unor probleme de constitutionalitate ale votului prin corespondenta: "Secretul votului este o problema atat in cazul votului prin corespondenta, cat si in cazul votului electronic. E discutabil insa daca nivelul de precaritate poate duce la neconstitutionalitate.

Precaritatea e mai mica in privinta votului direct si liber exprimat, dar ea exista. Este adevarat ca exista intr-o oarecare masura si in cazul votului exprimat in cabina. Si cand te duci in cabina, ai in cap ce ti s-a spus acasa, in anturaj, esti influentat".

In opinia prof. Iancu, un argument pentru care votul prin corespondenta poate fi atacat la CCR este discriminarea intre cetatenii din strainatate si cei din tara, care nu au la dispozitie acest tip de vot. "Legea nu e o fericire, e necesara, dar macar sa fi fost bine facuta. Daca lucrau cu specialistii, poate iesea mai bine."

Politologul prof. univ. Andrei Taranu a comentat riscul de fraudare pe care il implica votul prin corespondenta: "Nu sunt atat de neincrezator. In general, pe calcule cam 3-5% din voturi sunt fraudate si ele se echilibreaza intre Putere si Opozitie fara a distorsiona rezultatul. Nu ar fi o mare problema sa introducem votul prin corespondenta si electronic, dar ar fi bine sa ne uitam la ce s-a intamplat pe plan global.

Nu au fost multe tari in care aceste sisteme sa fi avut un succes deosebit. Prima data dupa introducere in Estonia, nici 14% din populatie nu a folosit votul electronic. Votul e si un ritual politic. Votul prin corespondenta mi se pare foarte bun, daca este facut printr-un dublu contract de incredere intre stat si cetateni. Corectitudinea ar trebui sa fie cuvantul de ordine."

Votul prin corespondenta este un pas in directia buna, dar trebuie sa fim atenti la detalii pentru ca acolo sta diavolul, spune Nicolae Stefanuta, functionar european in Parlamentul European si membru in fundatia CAESAR.

"La implementare se poate gresi foarte mult si, daca ea e gresita, daca procesul e prea greoi, am putea ajunge chiar sa reducem prezenta la vot. Depinde de termene pentru inscrierea la vot, de usurinta cu care oamenii pot primi prin corespondenta etc.

Sunt foarte multi oameni nesiguri de situatia lor in tara unde se afla si nu doresc sa-si imparta date confidentiale. In continuare, urnele trebuie sa fie cat mai multe si mai aproape de oameni, insotite de vot prin corespondenta".

Ziare.com te invita la dezbatere: Este votul prin corespondenta solutia pentru ca toti cetatenii sa poata vota? Ar trebui sa le fie accesibil si cetatenilor cu domiciliul in tara? Sunt institutiile noastre pregatite pentru a gestiona acest nou tip de vot fara aparitia unor nereguli majore? Daca traiesti in strainatate, cum vei prefera sa votezi, la urna sau prin corespondenta?

Plângeri la DNA și ANI împotriva lui Cristian Popescu Piedone. USR îl acuză că și-a angajat ”rudele și pilele” la primărie

USR va depune plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva lui Cristian Popescu Piedone şi a caracatiţei cu rude şi pile pe care a...

Ciolacu nu-l lasă pe Robert Negoiță să intre în cursa pentru Capitală: "E candidat la Sectorul 3 și lucrurile așa vor rămâne"

Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri, 19 aprilie, că a discutat cu liderul PNL, Nicolae Ciucă, şi au ajuns la concluzia că Robert Negoiţă este un candidat foarte bun al alianţei PSD -...