A fost victoria neașteptată a naționalistului Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România de duminica trecută o anomalie sau România, ca stat membru al UE și NATO, experimentează o înclinare mai profundă spre extrema dreaptă?, se întreabă publicația Politico.
Aceasta este întrebarea care planează pe măsură ce românii se pregătesc să meargă din nou la urne în acest weekend pentru a-și alege parlamentul.
Călin Georgescu, un admirator al președintelui rus Vladimir Putin, a fost propulsat spre victorie din anonimat datorită unei campanii TikTok remarcabil de eficiente, care a stârnit suspiciuni de interferențe ascunse și a determinat avertismente din partea politicienilor rivali despre influența Rusiei.
Deși acele videoclipuri atrăgătoare au fost o surpriză în câștigarea de voturi, principalele teme ale campaniei lui Georgescu aveau un apel clasic populist: a invocat valorile tradiționale creștine, a promis că va apăra persoanele excluse economic și a spus că va face România mai autosuficientă în sectoare precum alimentația și energia.
Adrian Axinia, vicepreședinte al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) de extremă dreaptă și membru al Parlamentului European, a spus că aceste probleme vor ieși în prim-plan în alegerile parlamentare de duminică. Georgescu a fost membru al AUR înainte de a candida ca independent.
„Se pare că oamenii aleg opțiunea suveranistă și au arătat că nu acceptă să fie tratați ca cetățeni de rang secund în Europa”, a spus Axinia.
AUR a ajuns pe primul loc într-un sondaj înaintea alegerilor parlamentare de duminică. Se estimează că va obține puțin peste 22%, devansând Partidul Social Democrat (PSD), partidul de centru-stânga, care obține puțin peste 21%, conform unui sondaj realizat în ultimele zile de AtlasIntel, o mică companie de sondaje.
Două alte partide de extremă dreaptă, SOS România, condus de europarlamentarul Diana Șoșoacă, și Partidul Oamenilor Tinerilor, fondat anul trecut de un fost membru AUR, sunt aproape de pragul de 5% necesar pentru a obține locuri parlamentare, dar ar putea trece de acest prag.
Partidul care câștigă cele mai multe voturi în alegerile de duminică se așteaptă să nominalizeze viitorul prim-ministru. Dacă niciun partid nu obține mai mult de jumătate din voturi, va fi necesară o coaliție.
Dacă AUR ar câștiga, ar putea încerca să formeze un guvern minoritar cu alte partide de extremă dreaptă, în cazul în care acestea vor trece pragul. Partidele mainstream, care își văd electoratul scăzând pe măsură ce românii resping establishmentul, ar putea fi reticente să creeze o alianță cu extrema dreaptă.
„Probabilitatea ca România să aibă un guvern minoritar după aceste alegeri este extrem de mare”, a spus Andrei Roman, directorul executiv al AtlasIntel.
Curtea Constituțională a României a interzis-o pe Șoșoacă să candideze la președinție în octombrie, afirmând că vederile ei antisemite și pro-Rusia ar pune în pericol poziția țării în UE și NATO.
Ea susține acum că partidul său va beneficia de pe urma aceleași mișcări „anti-globaliste și pro-suverenitate” care l-au propulsat pe Georgescu la putere.
„Partidul SOS România pe care îl conduc își va lua revanșa în alegerile parlamentare din 1 decembrie și va obține majoritatea parlamentară, iar eu voi deveni prim-ministru”, a spus ea.
În acest weekend, mult va depinde de faptul dacă românii vor lua în serios avertismentele partidelor politice mainstream — și ale autorităților naționale — că primul tur al alegerilor prezidențiale a fost deturnat.
Candidata reformistă Elena Lasconi, care se confruntă cu Georgescu într-un al doilea tur pe 8 decembrie, avertizează românii că se află într-o „luptă existențială” pentru democrația lor și că Georgescu și extrema dreaptă ar putea împinge țara înapoi spre Rusia și zilele întunecate ale dictaturii.
Autoritățile naționale din România susțin, de asemenea, că alegerile au fost supuse unui atac cibernetic și sugerează cu tărie implicarea Rusiei. Într-o mișcare fără precedent, Curtea Constituțională a ordonat joi renumărarea voturilor, notează politico.eu.
Pentru a complica și mai mult situația, judecătorii se reunesc din nou vineri pentru a decide dacă ar trebui să anuleze complet primul tur al alegerilor prezidențiale pe motiv că voturile pentru un candidat care s-a retras cu o săptămână înainte de alegeri au fost transferate ilegal către Lasconi.
Lasconi a descris decizia instanței privind renumărarea voturilor drept o încercare disperată a partidelor principale de a riposta. Premierul român Marcel Ciolacu de la PSD, care a fost văzut ca favorit pentru a deveni următorul președinte, dar nu a ajuns în turul doi, a respins această acuzație, numind-o manipulare.
Radu Magdin, analist politic român, a declarat că decizia de a anula sau nu votul de duminica trecută ar putea stimula un angajament politic mai mare atât din partea liberalilor lui Lasconi, cât și din partea partidelor de extremă dreapta.
Premierul Ciolacu și-a prezentat partidul socialist drept o forță a stabilității în mijlocul incertitudinii care a cuprins România de la victoria lui Georgescu.
„Aceste sunt cele mai importante alegeri parlamentare din ultimii 35 de ani”, a spus el, joi seara, într-un interviu TV. „Totul a devenit foarte fragil,” a subliniat Ciolacu.