Semnele care indică Alzheimerul cu 15 ani înainte. Ce trebuie să facă persoanele de peste 40 de ani, dacă au îngrijorări

Datele oficiale arată că sute de mii de români suferă de Alzheimer.

Noile tehnologii pot permite idendificarea bolii cu până la 15 ani înainte de debutul bolii.

„În realitate, noi putem să identificăm semnele Alzheimer-ului cu 10-15 ani înainte de a pune un diagnostic clar de demență", a declarat dr. Stănescu. Potrivit acestuia, imagistica cerebrală avansată, cum ar fi volumetria de hipocamp, poate oferi indicii esențiale pentru diagnosticarea precoce. „Dacă volumetria de hipocamp se încadrează într-o anumită valoare, putem anticipa că persoana respectivă va dezvolta Alzheimer", a spus medicul Adrian Stănescu, specialist geriatrie, potrivit antena3.ro.

Mai mult, studiile recente arată că anumite afecțiuni, precum depresia cronicizată, pot lăsa urme în creier, predispunând astfel la demență. „Depresia lasă urme în creier, asociindu-se cu neuroinflamația, care poate duce, mai târziu, la afectarea neuronală și, ulterior, la sindroame demențiale", a explicat medicul. Astfel, tratarea corectă și prevenirea depresiei ar putea contribui semnificativ la reducerea riscului de Alzheimer, scrie sursa citată.

„Alcoolul este foarte neurotoxic, iar alimentația nesănătoasă poate duce la diabet, care afectează vasele mici din creier. (...) La 40-45 de ani, este important să ne monitorizăm memoria și să facem controale periodice dacă avem îngrijorări", a spus el.

Dr. Stănescu menționează că există semne clare care ar trebui să alerteze o persoană și familia sa: „Când uităm lucruri într-un mod mai deosebit, de exemplu, punem obiecte în locuri complet nepotrivite sau avem dificultăți de orientare în locuri familiare, acestea pot fi semne că ar trebui să căutăm ajutor medical.

Raportul mondial Alzheimer 2019, al Alzheimer's Disease International subliniază faptul că mulţi oameni încă mai consideră, în mod eronat, că demenţa face parte din îmbătrânirea normală a organismului uman, evidenţiind astfel, importanţa campaniilor de conştientizare, precum "luna mondială Alzheimer" (luna septembrie a fiecărui an). Potrivit raportului, 62% dintre practicienii din domeniul sănătăţii au considerat în mod greşit demenţa ca fiind o parte normală a îmbătrânirii; 35% dintre îngrijitori au ascuns un diagnostic de demenţă şi una din 4 persoane a considerat că nu se poate face nimic în privinţa demenţei. ADI revizuieşte sondajul în 2024 pentru a vedea schimbările în atitudinea faţă de demenţă la nivel global.

O mai mare conştientizare şi o înţelegere a bolii este importantă pentru a contesta miturile şi concepţiile greşite care înconjoară această afecţiune. Demenţa este un termen umbrelă pentru o gamă largă de simptome care sunt cauzate de tulburări ce afectează creierul şi impactul acestora asupra memoriei, gândirii, comportamentului şi emoţiilor. Cea mai frecventă este boala Alzheimer, care afectează 50-60% dintre persoanele cu demenţă. Această afecţiune a fost identificată pentru prima dată, în 1906, de medicul german Alois Alzheimer. Alte tipuri de demenţă includ demenţa vasculară, demenţa cu corp Lewy şi demenţa fronto-temporală.

Un nou caz de demenţă apare undeva în lume la fiecare trei secunde, la nivel mondial existând peste 55 de milioane de oameni afectaţi de aceste boli. Potrivit World Alzheimer Report 2022, ADI estimează că 75% dintre persoanele cu demenţă nu sunt diagnosticate la nivel global, iar această rată ar putea fi chiar de până la 90% în unele ţări cu venituri mici şi medii. Demenţa poate afecta uneori şi persoanele cu vârsta sub 65 de ani, această formă fiind cunoscută sub numele de demenţă cu debut tânăr. Evoluţia bolii face ca cei afectaţi să nu se mai poată îngriji singuri, având nevoie de ajutor în toate aspectele vieţii de zi cu zi. Demenţa este principala cauză de dizabilitate şi dependenţă în rândul vârstnicilor.

În prezent, nu există un tratament curabil, există tratamente pentru simptomele asociate altor boli şi au fost create diverse forme de sprijin şi îngrijire post-diagnostic pentru persoanele care trăiesc cu demenţă, precum şi pentru familiile şi îngrijitorii acestora.

Un politolog acuză CCR că nu a fixat un termen pentru reorganizarea alegerilor: "Dacă guvernul decide, Iohannis mai rămâne în post încă 3 ani"

Politologul Cristian Preda, fost decan al Facultății de Științe Politice a Universității din București, critică decizia Curții Constituționale (CCR) de a anula primul tur al alegerilor...

Reacția Franței la anularea alegerilor prezidențiale: "Riscuri pentru procesul electoral din România și din toate statele UE"

Prima țară din Uniunea Europeană care a reacționat la decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale a fost Franța. Ambasada țării din România a transmis îngrijorarea sa cu privire la...