Țările prietenoase de conjunctură cu Rusia în vremuri tulburi. ”Se tem mai mult una de cealaltă decât de tem de SUA”

După mai bine de jumătate de an de la izbucnirea războiului din Ucraina, lumea pare că este împărțită în două. Occidentul care sancționează Rusia, deși are de suferit de pe urma unor astfel de decizii, și Rusia cu ”prietenii de conjunctură”.

China, Turcia, Iranul, chiar și Ungaria, par să țină partea lui Vladimir Putin. Deși am fi tentați să credem că fac acest lucru din cauză că pot cumpăra petrol și gaze mai ieftine.

Doi experți în politică externă au explicat pentru Ziare.com de ce aceste țări, deși nu sunt deloc apropiate Rusiei, par să-i țină partea.

Ovidiu Raețchi: ”China și Rusia se tem mai mult una de cealaltă decât se tem de SUA”

”Conceptul „prieteni de conjunctură” e folosit foarte corect dacă ne uităm la istorie și geopolitică”, a explicat politologul Ovidiu Raețchi.

”Ostilitatea dintre China comunistă și Uniunea Sovietică a fost atât de mare în anii 60-70, încât Kissinger a ajuns la concluzia corectă că ele se tem mai mult una de cealaltă decât se tem de SUA”, a mai spus expertul.

Însă, Turcia pare că este pro-Occident și pro-Rusia în același timp. Să nu uităm că negocierile pentru un armistițiu între Ucraina și Rusia au avut loc în Turcia, la o lună după izbucnirea conflictului. Atunci, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, părea să aibă o poziție neutră.

Șe pare însă că mai degrabă vrea să țină sub control Rusia.

”Cât despre Turcia, Imperiul Otoman s-a descompus pe măsură ce Rusia țaristă a început să înainteze în zonele sale de influență din jurul Mării Negre și Mării Caspice.

Turcia este un caz mai special, politica președintelui Erdogan nu poate fi redusă la un singur registru. În cazul lui e vorba mai degrabă de un balans foarte personal între poziționări ostile Kremlinului și poziționări amicale.

Să nu uităm că în anul 2015, după ce armata turcă a doborât un avion Suhoi Su-24 la granița cu Siria, cele două state au fost în pragul unui conflict.

Să nu uităm că Turcia a condamnat invazia rusă din Crimeea și a ajutat Ucraina cu drone foarte eficiente.

Dar e la fel de adevărat că președintele Erdogan a arătat mereu disponibilitatea de a ajunge la un compromis strategic cu Vladimir Putin, că niciodată nu e agreat izolarea internațională a acestuia, poate pentru că regimurile lor sunt acuzate în egală măsură de autoritarism.

Din punctul meu de vedere, liderul de la Ankara consideră că o relație stabilă cu Rusia îi permite o politică mai independentă în cadrul NATO, mai ales în raport cu Statele Unite”, a spus Ovidiu Raețchi.

În ceea ce privește Iranul, recenta vizită a lui Putin la Teheran pe 19 iulie sub pretextul exportului de cereale, a venit să întărească și mai mult ideea de parteneriat dintre cele două țări.

Serviciile secrete ale SUA indicau în acea vreme faptul că Iranul este de așteptat să furnizeze Rusiei „sute” de drone - inclusiv drone cu armament - pentru a fi utilizate în războiul din Ucraina.

”Liderii religioși din Iran au sprijinit rezistența afgană împotriva invaziei sovietice, în condițiile în care visul secular al țarilor era să își asigure o ieșire largă la o „mare caldă” - fie Marea Arabiei prin Afganistan sau Iran, fie Marea Mediterană prin Imperiul Otoman.

Toate aceste lucruri ne indică faptul că relativa armonie din relația Rusia-China sau Rusia-Iran constituie mai degrabă o coordonare între regimuri și lideri politici, coordonare de etapă care nu va reuși să suspende pe termen lung rivalitatea politică euroasiatică.

Motivul acestei apropieri este, în mod evident, promovarea unei filosofii a lumii multipolare - pentru care pledează, de exemplu, Dughin - filosofie care susține că nu există drepturi universale ale omului și un acces egal la libertate și democrație, ci că drepturile și libertățile pot fi reinterpretate în manieră locală - rusească, iraniană etc.

Pe fundal, desigur, există o frondă la adresa puterii americane - putere care sub raport militar este superioară Chinei, Rusiei și Iranului laolaltă”, a mai punctat politologul.

Astfel, ”China și Iranul sunt contextual prietenoase cu Moscova - dar nu fără nuanțe, nota bene, mai ales în cazul Chinei - pentru a realiza un pol de putere al Estului care contestă doctrina libertății și a drepturilor omului care ne caracterizează pe noi, cei din polul de putere al Vestului - polul euro-atlantic.

Turcia, pe de altă parte, având în vedere trecutul său foarte complicat în relația cu Rusia, face un joc de echilibru regional care pe termen lung nu poate ascunde profunda rivalitate cu Moscova”, a concluzionat expertul.

Cristian Pîrvulescu: ”Este o problemă de geopolitică nu are nicio legătură cu gazul sau petrolul”

Și profesorul Cristian Pîrvulescu este de părere că această prietenie este oarecum ambiguă.

”Este o evidență că niciuna dintre cele două țări care se visează imperii: Imperiul Otoman, respectiv Imperiul Chinez nu au interesul să aibă o concurență în aceeași zonă a Rusiei. De altfel, China este destul de ambiguă în relația cu Rusia pentru că, oricât ar câștiga de la Rusia, mai mult câștigă din Occident. Iar în ceea ce privește Turcia, acolo chestiunea este cât se poate de clară.

Turcia intră în conflict cu Rusia în Asia Centrală acolo unde și-a extins deja influența și vrea să și-o extindă mai departe, spre Kazahstan și Azerbaidjan. Ca urmare este doar o înțelegere de conjunctură.

Este o problemă de geopolitică nu are nicio legătură cu gazul sau petrolul. Erdogan are niște probleme, sigur că nu îi strică niște gaz și niște petrol ieftine, dar poate lua și din altă parte. Problema este aceea a contrabalansării Uniunii Europene și a Statelor Unite ale Americii. Toate cele trei țări au interes comun din punctul acesta de vedere. Turcia este parte a NATO dar visează la reconstruirea Imperiului Otoman, nu exact în aceeași formă dar cu o influență turcă importantă, atât în Africa de Nord cât și în Asia Centrală”, a explicat politologul.

Alte țări care par să își vadă mai degrabă interesul lor decât cel comun ar fi Ungaria și Bulgaria. Însă acestea sunt dependente de combustibilii rusești.

”În Bulgaria, situația este complicată. Este o țară care are o tradiție complicată istorică dar nu are aspirații imperiale. În schimb Ungaria lui Orban are aspirații imperiale. Se vede foarte clar prin modul în care participă la politica din Balcanii de vest. Viktor Orban este din punctul acesta de vedere un continuator al lui Horthy care era în așteptarea revenirii împăratului austro-ungar pentru ca imperiul să fie restabilit. Nu s-a întâmplat atunci, acum Orban speră ca măcar influența Ungariei să fie importantă”, a mai spus Cristian Pîrvulescu.

Țara în care rușii, iranienii și ucrainenii se înghesuie să-și cumpere locuințe. De ce vest europenii preferă să stea în chirie?

Cetățenii din Ucraina cumpără în prezent în mod activ proprietăți în Turcia. Cu toate acestea, cererea de proprietăți imobiliare în Turcia a scăzut la jumătate (cu 48%) în...

Ucraina a atacat din nou în Rusia. Instalațiile energetice din Smolensk sunt în flăcări, locuitorii sunt evacuați VIDEO

Un incendiu a izbucnit la instalațiile energetice din regiunea Smolensk din Rusia, după un atac cu dronă lansat de Ucraina. Mare parte din locuitorii din Lipetsk, localitate aflată în...