Știm cu toții că anumite alimente sunt considerate nesănătoase, dar știm cu adevărat ce efect au acestea asupra corpului și creierului nostru? Ultimele descoperiri din medicină dezvăluie care sunt cele mai dăunătoare alimente și băuturi pentru sănătate și care ne conduc la boli de inimă și demență.
„Sub suprafață, unele alimente populare sunt factori biochimici”, spune Alex Ruani, cercetător de la University College London, Marea Britanie. „Ele pot declanșa răspunsuri inflamatorii și vârfuri de zahăr sau pot avea un impact pe termen lung asupra sănătății cardiovasculare și cognitive, potrivit The Times.
Așadar, care sunt alimentele care dăunează cel mai mult sănătății noastre și cum fac ele ravagii în organism? Experții prezintă mai jos cele mai ”rele” alimente pentru corpul uman, care ne îmbolnăvesc, fără să mai avem posibilitatea de a ne face bine.
Zahărul
Zahărul, care se găsește în mod natural în lapte, fructe și legume întregi, este bine să îl includem în dieta noastră, dar orice zahăr adăugat în alimente și băuturi, cunoscut sub numele de „zaharuri libere”, este genul pe care cu adevărat ar trebui să le evităm. „Zaharurile libere pot apărea pe etichete ca miere și siropuri, suc de fructe, melasă, fructoză și glucoză”, spune nutriționistul Rhiannon Lambert.
„Organizația Mondială a Sănătății recomandă să consumăm nu mai mult de 5% din totalul caloriilor din zaharuri libere, iar NHS afirmă că adulții nu trebuie să aibă mai mult de 30 g de zaharuri gratuite pe zi și copiii cu vârsta cuprinsă între 7 și 10 ani, nu mai mult de 24 g pe zi.”
Este ușor să acumulați un aport ridicat de zahăr fără să vă dați seama că British Nutrition Foundation listează un iaurt cu fructe îndulcit care conține 11,3 g de zaharuri gratuite per oală individuală, o felie de tort cu lămâie 21,3 g și un singur biscuit digestiv 2,7 g.
De-a lungul timpului, o dietă cu zahăr este corelată cu obezitatea, tulburările metabolice, diabetul, bolile cardiovasculare, cancerul, depresia și tulburările cognitive, spune Action on Sugar, un grup de specialiști din Londra.
Sarea
Adultul britanic mediu consumă aproximativ 8,1 g de sare pe zi, în scădere față de 9,5 g pe care îl consumam acum două decenii, dar încă prea mare. Șefii din domeniul sănătății au stabilit limita superioară la 6 g (aproximativ o linguriță) pe zi, deși Graham MacGregor, profesor de medicină, spune că ar trebui să țintim și mai jos.
O cantitate de sare este necesară pentru ca organismul să funcționeze normal, dar prea multă cantitate este asociată cu creșterea tensiunii arteriale, care este legată de boli de inimă și accident vascular cerebral.
Organizația Blood Pressure UK spune că aportul ridicat de sare rămâne „cea mai mare cauză a hipertensiunii arteriale în Marea Britanie”. „Consumarea a prea multă sare are ca rezultat reținerea prea multă de lichid în fluxul sanguin, ceea ce provoacă o presiune suplimentară pe pereții vaselor de sânge, astfel încât tensiunea arterială crește”, spune MacGregor.
De ce boala unui organ de numai 80 de grame din corp este așa mortală: Un savant a dat explicația
Cafeaua
Învățăm încet că cafeaua conține sute de componente vegetale și antioxidanți care sunt benefice pentru sănătatea și intestinul nostru și că poate fi consumată cu moderație fără riscuri pentru sănătate pentru majoritatea oamenilor. Cu toate acestea, mai mult de patru căni pe zi pot prezenta probleme, un studiu recent din Journal of Stroke arătând că mai mult de patru căni de cafea pe zi au crescut șansele de accident vascular cerebral cu 37%.
Potrivit cercetătorilor, care l-au inclus pe profesorul Andrew Smyth de la Universitatea din Galway din Irlanda, cofeina din cafea crește tensiunea arterială, un factor de risc principal pentru accident vascular cerebral, și s-a observat că, deși cafeaua conține mai mulți antioxidanți protectori decât ceaiul, cafeaua prăjită se poate degrada acești nutrienți benefici.
Dacă aveți deja hipertensiune arterială, riscurile sunt și mai mari: un studiu pe mai mult de 18.600 de bărbați și femei a arătat că consumul a două sau mai multe cești de cafea pe zi a fost asociat cu un risc de două ori mai mare de deces din cauza bolilor cardiovasculare în rândul persoanelor cu hipertensiune arterială severă, comparativ cu non-băutori de cafea.
Alcoolul
Alcoolul este rău pentru tine. Chiar dacă rămâneți sub cele 14 unități săptămânale recomandate ca limită superioară de șefii de sănătate din Marea Britanie, ați putea bea prea mult.
În mod similar, o echipă de oameni de știință care a examinat obiceiurile alimentare ale aproape cinci milioane de oameni pentru un studiu în jurnalul medical JAMA a descoperit că aportul scăzut de orice tip de alcool nu protejează împotriva morții premature din orice cauză.
„Când alcoolul este metabolizat, produce și acetaldehidă, un compus toxic”, spune Ruani. „Acetaldehida nu numai că dăunează celulelor, ci este clasificată ca cancerigen din grupa 1 de către Agenția pentru Cercetare a Cancerului, plus că contribuie la stresul oxidativ, inflamația și deteriorarea celulară, care pot agrava și mai mult afecțiunile cardiovasculare și hepatice.”
Să nu credeți că compușii polifenolici precum resveratrolul, care au proprietăți antioxidante și antiinflamatorii și se găsesc în vinul roșu, îl transformă într-un tonic pentru sănătate. Ar fi mult mai bine să mănânci struguri roșii, afine, ciocolată neagră și roșii, toate dintre care conțin compusul vegetal.
Carnea roșie
Există mai multe motive pentru care ghidurile recomandă să nu consumăm mai mult de 70 g pe zi (sau 490 g pe săptămână) de carne roșie, echivalentul a o treime dintr-o friptură. Haem, un pigment roșu găsit în mod natural în carnea roșie, s-a dovedit că dăunează celulelor intestinale, iar aporturile mari din acesta sunt enumerate de IARC drept o cauză „probabilă” a cancerului intestinal.
Modul în care îl gătiți poate înrăutăți situația, spune Cancer Research UK, deoarece căldura extremă a grătarului sau prăjirii generează mai multe substanțe chimice dăunătoare care sunt legate de cancerul intestinal.
Într-un studiu recent, apărut în prestigioasă revistă medicală Lancet, pe 2 milioane de oameni, cercetătorii de la Universitatea din Cambridge au sugerat că consumul a 100 g de carne roșie neprocesată pe zi - echivalent cu o friptură mică - a fost asociat cu un risc cu 10% mai mare de diabet de tip 2.
Carnea roșie conține și grăsimi animale saturate. Într-o analiză a 13 studii care au implicat mai mult de 1,4 milioane de oameni, publicată în Food Science, oamenii de știință de la Universitatea din Oxford au descoperit că un aport de 50 g sau mai mult de carne roșie neprocesată pe zi crește riscul bolilor de inimă cu 9% în 30 de ani.