Judecătorii Iulian Petrică Bădoi și Cristian Răzvan Ilie - cei doi magistrați care i-au ridicat sechestrul lui Ovidiu Tender de pe 32 de milioane de euro - au secretizat ședința de judecată în care Alina Bica cere reducerea pedepsei cu 1 an și 3 luni. Fosta șefă a DIICOT, în prezent fugară, a fost condamnată la 4 ani de pușcărie chiar pentru favorizarea lui Ovidiu Tender, iar acum este judecată de magistrații care i-au dat afaceristului averea înapoi.
Alina Bica a fost audiată prin videoconferință, din Italia, de un complet de judecată de la Curtea de Apel București format din magistrații Iulian Petrică Bădoi și Cristian Răzvan Ilie.
Fosta șefă a DIICOT cere reducerea pedepsei de 4 ani prin scăderea perioadelor în care a fost arestată preventiv sau la domiciliu în România, Costa Rica și Italia.
După strigarea cauzei, completul de judecată a adus la cunoștința părților că, potrivit unui document emis de Biroul SIRENE, Alina Bica nu este arestată în Italia.
Avocatul Alinei Bica a anunțat că are de comunicat o chestiune preliminară, dar nu a mai apucat să o susțină pentru că a intervenit Alina Bica, pe un ton înțepat:
Procurorul de ședință a lăsat cererea Alinei Bica „la aprecierea” instanței, iar judecătorii Iulian Petrică Bădoi (președinte) și Cristian Răzvan Ilie au secretizat ședința de judecară.
Completul nu a oferit o justificare legală pentru hotărâre, dar potrivit aliniatului 3 din art. 352 din Codul de procedură penală, „dacă judecarea în şedinţă publică ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnităţii sau vieţii intime a unei persoane, intereselor minorilor sau ale justiţiei, instanţa, la cererea procurorului, a părţilor ori din oficiu, poate declara şedinţă nepublică pentru tot cursul sau pentru o anumită parte a judecării cauzei”.
Cum Alina Bica nu este minoră, nu este judecată pentru chestiuni ce pot aduce atingere unor interese de stat și nici ale justiției, trebuie că instanța a avut în vedere protejarea vieții intime a fugarei.
Completul format din magistrații Iulian Petrică Bădoi și Cristian Răzvan Ilie este același care, pe data de 25.10.2023, a dispus anularea măsurii confiscării extinse instituită în 2015 prin decizia de condamnare a omului de afaceri Ovidiu Tender la 12 ani și 7 luni de pușcărie în Dosarul RAFO-Carom.
Dosarul RAFO-Carom este primul rechizitoriu „de calibru” al Alinei Bica – fostă șefă a DIICOT, în prezent condamnată la 4 ani chiar pentru favorizarea lui Ovidiu Tender – și unul dintre cele mai ample procese din istoria postdecembristă, desfășurându-se între anii 2006-2015.
SC Tender SA – firma magnatului Ovidiu Tender, patronată în prezent de soția sa, Nicoleta Tender – a obținut din partea celor doi judecători ridicarea sechestrului de pe 162.993.336 lei (aproximativ 32 de milioane de euro).
Jurnaliștii PressHub.ro au descoperit că înainte de a fi judecător, Iulian Petrică Bădoi era cenzor la un hotel care aparținea lui Liviu Dragnea, apoi procuror la DIICOT Teleorman.
În 2008, actualul judecător Iulian Petrică Bădoi apare ca membru cotizant al PSD.
Monitorul Oficial numărul 264 din 3 aprilie 2008 prezentat de sursa citată arată că Iulian Petrică Bădoi a donat către PSD suma de 75.000 de lei, adică 20.000 de euro la cursul de schimb de la acea dată.
Iulian Petrică Bădoi a ajuns la Curtea de Apel București în noiembrie 2023, direct din funcția de judecător la Judecătoria Zimnicea. Printre primele hotărâri pe care le-a luat Bădoi la CAB a fost cea de a trimite spre rejudecare dosarul de cameră preliminară al medicului Irinel Popescu, în care acesta e acuzat că ar fi încercat să-i mituiască pe procurorii DNA cu 100.000 de euro pentru a-i închide dosarul de abuz în serviciu la Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Judecătorul Cristian Răzvan Ilie a ajuns la Curtea de Apel București de la Tribunalul Ilfov, la cererea fostei șefe a instanței, Lia Savonea, prin delegare.
Cristian Răzvan Ilie este unul dintre judecătorii care l-au achitat pe medicul Mircea Beuran, în iulie 2023, acuzat de DNA că a primit mită 10.000 de euro de la o doctoriță din subordine, caz despre care Ziare.com a scris pe larg aici.
Alina Bica este în Italia, orașul Altamura, acolo unde se sustrage de la executarea pedepsei pe care a primit-o deoarece, din înalta funcție deținută, l-a favorizat pe afaceristul Ovidiu Tender – cel căruia tot ea îi deschisese dosar pe vremea când era simplu procuror.
Deși, până la urmă, Tender a primit 12 ani de închisoare, procurorii DNA au acuzat-o pe Alina Bica de favorizarea făptuitorului și au obținut condamnarea ei.
În instanță, Alina Bica a acuzat „presiuni” din partea fostului general SRI Florian Coldea (pe vremea aceea adjunct al șefului SRI), care ar fi intervenit pe lângă ea să-l scape pe Tender.
Din motivarea deciziei Înaltei Curți rezultă că Alina Bica voia să obțină încetarea procesului penal pentru omul de afaceri chiar prin argumentul prescripţiei faptelor, de care a ajuns să se folosească în prezent pentru a-și anula propria condamnare.
La data respectivă, un complet de 5 judecători de la ICCJ a respins apelul Alinei Bica, așa că fosta șefă a DIICOT a rămas cu soluția pronunțată pe fond de Secția Penală.
În data de 26 iunie 2018, Alina Bica a fost condamnată de magistraţii Instanţei supreme la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care era acuzată de favorizarea făptuitorului.
Pe parcursul procesului, Nicole Tender, soția lui Ovidiu Tender, a declarat în calitate de martor că s-a „împrietenit” cu Alina Bica.
Nicole Tender a mai relatat că Alina Bica i-ar fi spus că prietenia să cu Elena Udrea o va ajută să ajungă procurorul general al României. Pentru a-i cultivă anumite relații înalte în mediul diplomatic, în anul 2013 soții Tender au acceptat ca Bica să-i însoțească în vizite la reședințele ambasadorilor din Israel și Olanda la București.