Alina Bica - „șefa” Clubului penalilor români din Italia - rămâne cu mandatul european de arestare. Lista fugarilor care se ascund în „Cizmă” crește de la an la an

Alina Bica rămâne cu mandatul european de arestare după ce Curtea de Apel București a respins definitiv, ca nefondată, contestația la executare formulată de fosta șefă a DIICOT, condamnată la 4 ani de închisoare cu executare pentru favorizarea făptuitorului. Bica a fost găsită vinovată pentru că a încercat, atunci când era la șefia DIICOT, să-l scape „basma curată” pe Ovidiu Tender, căruia tot ea îi făcuse dosar pe vremea când era simplu procuror.

Alina Bica s-a refugiat în sudul Italiei, mai precis în orășelul Altamura, iar de acolo face cereri peste cereri prin care încearcă să scape ori de condamnare, ori de mandatul european de arestare emis pe numele ei de autoritățile române. De când Bica a reușit să fugă și să se ascundă în Italia, mulți condamnați definitiv i-au urmat exemplul. În prezent, „Clubul” fugarilor numără 8 membri.

Deși a obținut clemență din partea judecătorilor italieni – mai precis respingerea cererii de extrădare și suspendarea pedepsei de 4 ani – Alina Bica nu poate părăsi Italia, deoarece riscă să fie „umflată” asemeni lui Dragoș Săvulescu.

Fostul finanțator al Dinamo fusese reținut în Mykonos, Grecia, unde își petrecea vacanța, după ce iubita lui postase fotografii pe rețelele de socializare. Săvulescu a stat în arest o noapte, până s-a lămurit situația lui juridică: pentru italieni e om cinstit, pentru români e fugar.

De aceea, pentru Alina Bica era important să scape de mandatul european de arestare emis de autoritățile române, dar judecătorii au fost de altă părere:

„Respinge ca nefondată contestaţia formulată de contestatoarea-condamnată Bica Alina Mihaela împotriva sentinţei penale nr. 931/F din data de 01.09.2022, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală în dosarul nr. 2277/1/2021. În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală obligă pe contestatoare la plata sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă. Pronunţată prin punerea acesteia la dispoziţia contestatoarei şi a procurorului prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 15 martie 2023”, se arată în minuta instanței.

Tribunalul: „Condamnata nu a fost predată, temeiurile mandatului subzistă”

Decizia de condamnare la 4 ani de închisoare pronunțată pe numele Alinei Bica rămâne valabilă, alături de mandatul european de arestare emis pentru fosta șefă a DIICOT, după ce magistrații Tribunalului București i-au respins contestația la executare pe data de 1 septembrie 2022.

Judecătorul a scris că nu are motive să anuleze cele două acte, atâta timp cât „condamnata este în viață, nu a fost predată autorităților române, iar temeiurile care au justificat emiterea mandatului european de arestare subzistă”.

Judecătorul de la Tribunalul București nu s-a lăsat înduplecat și a respins cererile Alinei Bica pentru următoarele motive:

• „Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel din Bari (…) la data de 27.11.2020, irevocabilă la data de 22.12.2020, nu lipsește de caracter executoriu hotărârea judecătorească definitivă de condamnare pronunțată de instanțele române și prin urmare nu atrage prin ea însăși anularea formelor de executare ale mandatului național de executare a pedepsei închisorii emis iniţial, cu atât mai mult cu cât din actele dosarului rezultă că, deși s-a admis cererea persoanei condamnate de executare a pedepsei în Italia, conform normelor sistemului penal italian, totuși persoana condamnată a fost pusă în libertate de la data de 23.09.2020 și nu a început până în prezent executarea pedepsei închisorii pe teritoriul statului italian.
• Chiar dacă persoana condamnată ar fi început executarea pedepsei închisorii în statul italian, această executare ar fi încă în curs, prin urmare mandatul de executare a pedepsei închisorii nu ar rămâne fără obiect înainte de executarea de către persoana condamnată a pedepsei pe teritoriul Italiei şi după informarea de către statul italian că pedeapsa a fost executată sau că a intervenit o cauza legală care nu mai permite continuarea executării pedepsei sau eventual continuarea executării pedepsei pe teritoriul României sau a altui stat din Uniunea Europeană, în cazul în care persoana condamnată ar evada sau s-ar sustrage de la executarea pedepsei pe teritoriul statului italian.
• Totodată, instanța constată că nu a fost inițiată procedura de punere în executare a pedepsei închisorii, atunci când persoana condamnată nu se află pe teritoriul României. De asemenea, nu a fost inițiată procedura de delegare a executării pedepsei închisorii. Pentru aceste considerente, simpla recunoaștere de către autoritățile italiene a hotărârii de condamnare nu constituie motiv de anulare a mandatului de executare a pedepsei închisorii.
• În ceea ce privește retragerea Mandatului European de Arestare, instanța reține că potrivit art. 95 alin.1 din Legea nr. 302/2004 mandatul european de arestare se retrage în cazul în care au dispărut temeiurile care au justificat emiterea acestuia ori dacă persoana solicitată a decedat. În cauza de față persoana condamnată este în viață, nu a fost predată autorităților române, iar temeiurile care au justificat emiterea mandatului european de arestare subzistă (pedeapsa aplicată prin sentința penală din 29.11.2016 a ICCJ - Secția Penală, definitivă prin Decizia din 27.11.2019 a ICCJ - Completul de 5 judecători nu a fost executată), prin urmare nu este incident niciun caz de retragere a mandatului european de arestare nr.48/27.11.2019”, se arată în motivare.

Clubul penalilor români fugiți în Italia crește de la an la an

Alina Bica este doar unul dintre cei 8 condamnați penal din România care au fugit în Italia pentru a scăpa de pedepse.

• Ionel Arsene – Cel mai nou membru al „Clubului”. Vineri, 10 martie 2023, preşedintele CJ Neamț a fost condamnat definitiv la 6 ani şi 8 luni de detenţie. Mandatul trebuia pus în executare de poliţişti, dar Arsene nu a fost găsit la domiciliul din Târgu Neamţ și a fost dat în urmărire internațională. Fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, a postat pe pagina de Facebook o informație potrivit căreia Ionel Arsene și cumătrul său au înregistrat o clădire din orașul Brescia, Italia, ca sediu al unei firmei de construcții
• Daniel Dragomir – Fostul ofițer SRI se află în orașul Bari, Italia, unde s-a predat după ce a fugit din țară înainte să fie condamnat definitiv, pe 18 iunie 2020, la 3 ani și 10 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență, spălare de bani și fals în înscrisuri. Acolo, pe data de 5 februarie 2021, Curtea de Apel din Bari a considerat că Daniel Dragomir poate să aștepte extrădarea în stare de libertate, deoarece nu prezintă pericol public. De atunci, autoritățile din România încearcă să îl repatrieze.
• Dragoș Săvulescu – Italia refuză în acest moment să recunoască și să pună în executare pedeapsa privativă de libertate aplicată de instanța română în cazul lui Dragoș Săvulescu, fugarul VIP condamnat la 5 ani și 6 luni de închisoare alături de Radu Mazăre pentru retrocedările frauduloase din municipiul Constanța. Judecătorii români i-au respins lui Săvulescu și cererea de anulare a condamnării și pe cea de retragere a mandatului european de arestare. Din documentul citat reiese că Dragoș Săvulescu este liber în Italia, după ce autoritățile de acolo au aflat despre deciziile Curții Constituționale din 2018 și din 2022 legate de prescripție și au constatat că fostul acționar de la Dinamo nu mai poate fi tras la răspundere penală din 15.09.2015.
• Sorin Strutinsky – Prietenul lui Radu Mazăre are de executat în urma contopirii a două pedepse 10 ani, 4 luni și 20 de zile de pușcărie. Strutinsky s-a predat autorităților din Bologna la data de 16 februarie 2021. În vara anului trecut, autoritățile din Italia au refuzat extrădarea acestuia și au dispus executarea pedepsei de într-un penitenciar din Italia.
• Romeo Albu – condamnat în dosarul mitelor lui Sorin Oprescu la 6 ani de pușcărie, pe data de 13.05.2022. Romeo Albu l-a ajutat în repetate rânduri pe Bogdan Popa, fost director în primărie, să ascundă, prin intermediul unei societăţi comerciale, adevărata proveniență a unor sume uriaşe de bani.
• Cornel Bogdan Popa – condamnat la cea mai mare pedeapsă din dosarul lui Oprescu, respectiv 11 ani și 6 luni de închisoare, cu 9 luni mai mult decât fostul edil.
• Marian Zlotea – condamnat pe 13 ianuarie 2021, la 8 ani si 6 luni de închisoare pentru corupție, pentru fapte făcute în calitate de șef al ANSVSA. Pe data de 23 februarie 2021 acesta s-a predat autorităților italiene, iar de atunci este în Italia. Zlotea a cerut revizuirea condamnării, susținând că toți martorii de la proces au mințit, iar el are dreptate.

Noi informații despre fugarul Ionel Arsene: ”Procedura pentru extrădare se apropie de final”

Ministra Justiţiei, Alina Gorghiu, a anunţat luni, 15 aprilie, că procedura în cazul fugarului Ionel Arsene se apropie de final. ”Fugarul Ionel Arsene încearcă să scape de întoarcerea...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...