Curtea de Apel București a menținut o amendă de 10.000 de lei aplicată de Consiliului Național al Audiovizualului postului Realitatea Plus pentru justificarea agresiunii ruse din Ucraina. Sentința nu este definitivă.
Printr-un proces deschis la Curtea de Apel București, postul de televiziune Realitatea Plus a dat în judecată Consiliul Național al Audiovizualului, cerând anularea unei sancțiuni de 10.000 de lei aplicate postului, de către CNA, pentru mai multe ediții ale emisiunii „Culisele Statului Paralel” din perioada 1 – 11 martie 2022, după izbucnirea războiului din Ucraina.
Concret, CNA a amendat postul de televiziune pentru „lipsă de echilibru și imparțialitate a informației puse la dispoziția publicului” în cadrul emisiunii „Culisele Statului Paralel”.
CNA a reclamat faptul că „informarea a fost direcționată constant în mod discreționar de moderatorul emisiunii prin discursuri, întrebări adresate invitaților sau conținutul unor materiale înregistrate difuzate și comentate în sensul justificării prin orice mijloace a agresiunii Rusiei asupra poporului ucrainean”.
„NATO a numit cerințele Rusiei arogante, s-a făcut că nu le vede și a continuat expansiunea până când lucrurile au explodat în Ucraina. A împins-o NATO pe Ucraina în acest război? (...) Astăzi vom vedea de ce NATO nu poate fi absolvită de vină... Acțiunile Rusiei sunt criminale, fără discuție, dar Vestul nu e inocent nici el. Ei nu au făcut nimic să prevină acest război”, este unul dintre fragmentele din emisiune.
„Deși în cadrul emisiunilor analizate au fost prezenți invitați care au comentat și prezentat puncte de vedere aflate în opoziție, modul de prezentare al informațiilor din titluri sau materiale înregistrate ori poziția moderatoarei emisiunii, au fost de natură să afecteze posibilitatea publicului de a-și forma în mod liber, neinfluențat, o opinie”, a arătat CNA în raport.
CNA a mai spus că în cadrul emisiunii, una dintre invitate a formulat mai multe acuzații, „cu privire la care moderatoarea nu i-a solicitat probe în susținerea lor, nu le-a contestat sub nici o formă realitatea și corectitudinea, ci a creditat aceste afirmații ca fiind rezultatele unei anchete”.
Postul de televiziune s-a apărat în proces susținând că „reprezintă rolul jurnaliștilor de a transmite informații cu privire la evenimentele ce se desfășoară și care au o importanță deosebită, cu repercusiuni nu numai asupra țării noastre ci și la nivel mondial, iar emisiunea este una de opinie, în cadrul căreia invitații fac analize proprii cu privire la teme de actualitate”.
„O emisiune de televiziune nu se poate transforma într-o înşiruire de documente, facturi, chitanțe. Invitatul își exprimă opinii cu privire la anumite teme dezbătute public, iar atunci când aduce acuzații, moderatorul îi solicită probe. În speţă, dreptul de informare al publicului nu a fost încălcat, întrucât informaţiile sunt reale şi documentate prin intermediul unui număr variat de pagini de știri.
Informarea a avut loc cu respectarea unei distincții clare între fapte şi opinii, fiind efectuată cu bună-credință, în interesul superior al comunității, context în care, sancționarea operatorului tv apare ca o măsură abuzivă, lipsită de temei legal”, s-a apărat postul de televiziune în proces.
Realitatea Plus a mai arătat că informarea din emisiune „a avut loc cu respectarea unei distincții clare între fapte şi opinii, fiind efectuată cu bună-credință, deoarece rolul televiziunii este de a trezi întrebări în conştiinţa telespectatorilor, punctând centrul de interes al discuției prin titluri ce atrag atenția și captivează”.
Curtea de Apel București a respins cererea Realitatea Plus, menținând amenda de 10.000 de lei. Judecătorii au arătat că „din materialul care a stat la baza emiterii deciziei contestate rezultă că afirmaţiile moderatorului emisiunii „Culisele Statului Paralel”, dar şi ale unora dintre invitaţii acesteia, cu privire la împrejurările în care a izbucnit războiul din Ucraina, cauzele acestuia, actorii politici responsabili, nu reprezintă doar judecăţi de valoare, care oricum nu au nicio bază factuală, ci elemente de fapt care nu au putut fi dovedite, toate acestea fiind de natură a dezinforma în mod nepermis publicul spectator”.
„În emisiunea din 01.03.2022, moderatorul emisiunii face referire la „informaţii preluate de la marile agenţii de presă”, fără să indice care sunt acestea şi fără ca informaţiile să fie probate în dosar. (…)De asemenea, în legătură cu avansarea informaţiei potrivit căreia preşedintele Zelenski este corupt, moderatorul emisiunii arată că „sunt nişte realităţi”, fără a justifica nici cu acea ocazie şi nici ulterior, în faţa instanţei, care sunt „realităţile” care conduc la formularea unei astfel de opinii”, se arată în sentința Curții de Apel București.
Judecătorii au mai arătat că „în cadrul aceleiaşi emisiuni, pe ecran au rulat titluri precum „ce laboratoare de cercetare ascund SUA în Ucraina”, chestiuni de fapt în raport de care nu s-au oferit explicaţii cu privire la dovezile care stau la baza afirmaţiilor.
Curtea de Apel București a mai reținut că unul din invitații emisiunii a spus că „în aceste laboratoare se studiază şi se fac secvenţieri genomice pe agenţi patogeni deosebit de periculoşi, de la Antrax la Ebola, de tip Wuhan”.
„Vorbim despre lucrători acolo, străini, americani, care au statut diplomatic şi care cară par-avion sub cargo diplomatic aceşti agenţi patogeni”, a mai spus invitatul.
„Toate aceste afirmaţii nu reprezintă doar simple judecăţi de valoare, ci chestiuni de fapt concrete care, potrivit jurisprudenţei constante a CEDO, trebuie supuse probei verităţii, care în cauză nu a fost realizată”, se arată în sentința de menținere a sancțiunii.
ce conteaza ca oameni au prezis in 2015 razboiul ca inevitabil daca... Vezi tot