Cum se contrazic două mari instituții financiare cu privire la deficitul bugetar. Se poate sau nu reduce decalajul masiv doar prin tăierea cheltuielilor?

Agenția de rating S&P a reconfirmat săptămâna trecută ratingul aferent datoriei guvernamentale și perspectiva stabilă ale României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută.

Potrivit comunicatului aferent Ministerului de Finanțe, „decizia reconfirmării ratingului suveran și a menținerii perspectivei stabile este susținută de stocul moderat de datorie externă și guvernamentală și de perspectivele solide de creștere ale țării noastre, începând cu anul 2025”. Însă, în pofida comunicatului pozitiv emis de Guvern, un accent puternic s-a pus de către evaluatorii S&P pe scăderea cheltuielilor bugetare pentru echilibrarea deficitului. În contrast, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a argumentat recent că o consolidare fiscală bazată doar pe reducerea cheltuielilor e imposibilă.

Potrivit comunicatului emis de Ministerul de Finanțe, S&P anticipează că angajamentele României în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) al UE, precum și cele din cadrul Procedurii de Deficit Excesiv (PDE) vor continua să ancoreze reformele politice ale autorităților române.

„Este un mesaj pozitiv pentru investitori, fiind o nouă confirmare a faptului că am luat măsurile necesare și corecte pentru combaterea efectelor socio-economice ale crizelor recente și pentru asigurarea unor finanțe publice sustenabile. Subliniez totuși că trebuie să rămânem temperați și concentrați pe reformele structurale, pe implementarea angajamentelor din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, dar și pe investițiile în infrastructură și digitalizare, pentru a asigura o creștere economică sustenabilă a României pe termen mediu. Este imperativ să continuăm reformele, să eficientizăm cheltuielile publice și să implementăm soluții durabile pentru a reduce presiunile asupra bugetului”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Potrivit variantei Executivului, S&P evidențiază atât reziliența de care a dat dovadă piața muncii din țara noastră, cât și faptul că șomajul rămâne aproape de minimele istorice înregistrate. Mai mult, S&P a estimat că economia României va înregistra o creștere de 1,6% în anul 2024, respectiv de puțin sub 3% în medie în perioada 2025-2027, în condițiile în care țara noastră va beneficia de fonduri europene importante atât din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, cât și din Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Comunicatul a detaliat că principalii factori care ar putea conduce la îmbunătățirea ratingului de țară sau a perspectivei sunt reducerea substanțială a deficitului fiscal și înregistrarea unui trend descendent al datoriei publice ca pondere din PIB. Totodată, principalul factor care ar putea conduce la înrăutățirea ratingului de țară sau a perspectivei este reprezentat de creșterea deficitelor guvernamentale peste proiecțiile actuale ale agenției pe termen mediu, ceea ce ar conduce și la creșterea nivelului datoriei publice ca procent din PIB. S&P ar putea retrograda creditul de rating al României dacă ar persista alte dezechilibre existente, cum ar fi inflația ridicată sau deficitele substanțiale de cont curent, care ar putea duce la o corecție macroeconomică, respectiv o creștere economică mai scăzută, au mai precizat reprezentanții executivului.

Ce au mai spus cei de la S&P în evaluarea de țară: mărirea pensiilor și salariilor, alături de cheltuielile electorale, vor împinge balanța datoriei și deficitului peste ceea ce poate duce economia

Potrivit unei analize făcute de Hotnews, sunt câteva detalii pe care Ministerul de Finanțe le-a omis din evaluarea de țară făcută de S&P, printre care se află și faptul că agenția estimează că cheltuielile preelectorale vor împinge deficitul bugetar la 7,3% din PIB în 2024.

„Politica fiscală din 2025 rămâne incertă și presupunem că deficitele se vor reduce treptat în anii următori, spre 5% din PIB până în 2025, în conformitate cu corecțiile cerute de UE în procedura de deficit excesiv”, spune Agenția, anticipând că datoria publică va crește constant depășind 54% din PIB până în 2027. „Creșterea cheltuielilor se va apropia de 20% an la an. Depășirea cheltuielilor este cauzată în mare parte de creșterea salariilor din sectorul public cu 20%, constând în 14 miliarde lei (aproape 1% din PIB), majorarea pensiilor din septembrie care costă 0,6% din PIB, cheltuielilor militare care cresc la aproape 2,5% din PIB și investiții publice de aproximativ 7% din PIB, acoperite doar parțial de fonduri europene”, informează S&P.

Conform raportului S&P, Guvernul României se confruntă cu o serie de provocări economice și structurale în efortul de a-și atinge ținta de deficit, inclusiv un pachet recent de consolidare de 10 miliarde de lei. Agenția avertizează și că „cheltuielile preelectorale discreționare” ar putea influența negativ certitudinea acestui pachet. Deși există intenții de creștere a eficienței fiscale, S&P subliniază că „eforturile de consolidare se vor realiza doar pe termen mediu”, sugerând că reformele necesare în administrarea fiscală și bugetară vor întârzia foarte mult progresul așteptat, potrivit sursei citate.

Politica fiscală expansionistă a României, orientată către stimularea cererii interne, are un impact semnificativ asupra balanței externe, deficitul de cont curent urmând să depășească 8% din PIB în acest an. „O mare parte din aceasta este canalizată în importuri”, observă S&P, iar acest lucru contribuie la dezechilibre comerciale și la un deficit comercial de aproximativ 10% din PIB în următorii ani. În ciuda creșterii consumului privat, PIB-ul real va crește cu doar 1,6% în acest an, din cauza importurilor mari și a problemelor de competitivitate pe piața internațională.

Inflația din România este una dintre cele mai ridicate din Europa Centrală și de Est, depășind 5%. În acest sens, S&P consideră că inflația e alimentată de „cererea internă ridicată pe fondul expansiunii fiscale” și de creșterile salariale din sectorul public. Practic, ce este și mai îngrijorător este că această creștere a veniturilor disponibile în România ar fi fost una dintre cele mai mari la nivel global, cu o creștere substanțială a salariilor și pensiilor, fapt ce stimulează consumul intern, dar și presiunile inflaționiste.

În paralel cu toate aceste fricțiuni pe scară macroeconomică, țara noastră continuă să fie afectată de slăbiciunea exporturilor, mai ales și din cauza încetinirii economiei Germaniei, cel mai important partener comercial al țării. Criza economică germană a afectat sectorul de producție românesc și a redus productivitatea, spune S&P. Pe termen lung, provocările structurale, inclusiv declinul populației active și lipsa reformelor educaționale, amenință creșterea economică sustenabilă. S&P mai avertizează că guvernanța slabă și corupția din România sunt alte bariere majore care ar putea întârzia accesul la fondurile din PNRR, punând în pericol progresul necesar pentru stabilitatea financiară a țării, potrivit sursei citate.

Argumente pentru o abordare mai echilibrată între venituri și cheltuieli bugetare: Consiliul Fiscal și opinia despre intrările în bugetul de stat

„Ca să creezi spațiu fiscal trebuie să te duci către 2% din PIB, având în vedere presiunile pe buget care vor crește în anul viitor. Gândiți-vă și dvs.: 5% din PIB înseamnă consolidare fiscal-bugetară. A crede că poți să faci numai pe partea de cheltuieli este o inepție. N-ai cum. Să ne uităm la bugetul României cât de firav este. Veniturile sunt cele mai joase”, a explicat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, în cadrul unei conferințe recente.

Potrivit economistului, țara se confruntă cu un sindrom al deficitelor gemene înalte și un dezechilibru major al balanței comerciale. „Deficitul bugetar mare exercită o dominanță fiscală asupra mixului de politici economice, asupra politicii monetare. Nu favorizează ameliorarea ratingului suveran și are impact asupra inflației și ratelor dobînzilor”, explică Dăianu, potrivit sursei citate.

Acesta a mai adăugat că deficitele mari alimentează cererea agregată care nu se văd în tracțiunea investițiilor. „Sigur, statul face investiții, dar ele nu trebuie să se concretizeze în elefanți albi. Trebuie să avem investiții care să fie orientate către producția de tradebles, care ajută exportul și pot înlocui importul”, a precizat președintele Consiliului Fiscal. În opinia sa, această cerere agregată susținută de o politică prociclică are impact și asupra dobânzilor.

„Haideți să ne uităm cum au scăzut dobânzile la noi. BNR nu relaxează dobânda de politică monetară. Să fim înțeleși. Când inflația scade, poți să ai o politică monetară chiar întărită. Dacă inflația scade mai iute decât scăderea ratelor nominale și ratelor reale pe piață. Asta se observă și în alte țări. De aceea unele bănci centrale, inclusiv BCE se grăbește acum să scadă ratele pentru a nu împiedica economia, dar ele vor rămâne pozitive”, a mai declarat Daniel Dăianu.

România exportă mașini în valoare de 43 de miliarde de euro și importă în valoare de 45 de miliarde. Un „șoc al preferințelor” ar rezolva problema deficitului comercial

Deficitul comercial al României în domeniul auto ar putea fi contracarat printr-un „șoc al preferințelor”, adică o schimbare în preferințele de cumpărare ale românilor, arată Valentin...

Europa ripostează în fața dominației AI din SUA și China. Cum vor europenii să concureze cu ChatGPT și DeepSeek

Pe măsură ce DeepSeek din China devine o amenințare la monopolul tehnologic al Silicon Valley, europenii pun bazele unei alianțe strategice pentru dezvoltarea AI. Proiectul denumit OpenEuroLLM...