Uniunea Europeană se confruntă cu o criză profundă a sistemelor de pensii, iar România nu face excepție, potrivit Raportului „Priorități pentru Comisia Europeană. Competitivitate și Bunăstare Economică” publicat în februarie de Institutul European pentru Studii Economice (IES), un think-tank independent dedicat analizei politicilor economice europene. Studiul realizat de economiști din partea ASE București și Universitatea Babeș Bolyai din Cluj, alături de o sumă de cercetători de profil din alte instituții academice europene, pune accentul și pe sustenabilitatea pensiilor și impactul îmbătrânirii populației asupra creșterii economice. Economiștii atrag ferm atenția asupra vulnerabilităților structurale care amenință stabilitatea financiară a statelor membre și propun soluții pentru adaptarea sistemelor de pensii la o sumă de realități economice și demografice care nu mai pot fi ignorate.
„Sistemul de pensii este, fără îndoială, cea mai subestimată amenințare economică, politică și socială a României. Creșterea treptată a Pilonului 2 și facilitarea economisirii private sunt singurele soluții sustenabile pe termen lung. În caz contrar, România va continua să își împovăreze forța de muncă activă și să reducă competitivitatea economică în favoarea unui model nesustenabil de redistribuire,” a explicat Radu Nechita, economist și conferențiar la Facultatea de Relații Internaționale a Universității Babeș Bolyai, precum și unul din autorii raportului IES Europe.
Una dintre principalele concluzii ale raportului este că sistemul PAYG („pay-as-you-go”), predominant în România, bazat pe redistribuirea contribuțiilor generațiilor active către pensionari, se află sub o presiune tot mai mare din cauza scăderii numărului de contributori și creșterii accelerate a populației vârstnice. Potrivit raportului, dacă nu sunt adoptate măsuri urgente, România riscă să intre într-o spirală economică periculoasă, în care fondurile publice nu vor mai putea acoperi cheltuielile cu pensiile, forțând fie creșterea impozitelor, fie reducerea drastică a beneficiilor pensionarilor.
Deși Pilonul 2 de pensii private este considerat o soluție viabilă pentru sustenabilitatea sistemului, raportul subliniază că decidenții politici din România nu doar că au evitat să întărească acest mecanism, ci au adoptat măsuri care au limitat contribuțiile la fondurile private. Spre deosebire de țările nordice sau de economiile vest-europene, care au investit constant în scheme de capitalizare, România rămâne captivă unui model învechit, care nu generează economii și nu oferă siguranță pe termen lung.
România, la fel ca multe alte state europene, utilizează un sistem de pensii PAYG („pay-as-you-go”), în care pensiile actuale sunt finanțate direct din contribuțiile salariaților activi. Problema fundamentală a acestui model este că nu creează economii și depinde exclusiv de raportul dintre populația activă și pensionari. În condițiile în care natalitatea este în scădere, iar speranța de viață este în creștere, România se confruntă cu o situație alarmantă. „Într-o lume care îmbătrânește, sistemele PAYG înseamnă o pierdere a competitivității. Acestea sunt susținute exclusiv prin contribuții sociale și taxe, fără a genera acumulare de capital sau randamente din investiții. Această caracteristică fundamentală le face vulnerabile la orice schimbare demografică majoră, cum este cazul Europei, unde raportul dintre populația activă și pensionari scade constant”, punctează economiștii în raportul IES Europe.
Iar tendința este deja vizibilă în România, unde raportul dintre contributori și pensionari se deteriorează rapid: „Dacă în 2000 existau aproximativ 2,5 contributori pentru fiecare pensionar, în 2025 acest raport a scăzut sub 1,5, iar în 2050 se estimează că va ajunge la 1,3. Într-un astfel de scenariu, menținerea unui sistem PAYG devine imposibilă fără creșteri semnificative ale taxelor sau reduceri ale beneficiilor.”
În plus, cheltuielile publice cu pensiile cresc constant, fără a exista o sursă durabilă de finanțare. Economiștii români au explicat în raport că „pensile au reprezentat principala sursă de creștere a cheltuielilor publice în Uniunea Europeană în ultimele două decenii. În România, această tendință este agravată de lipsa unui sistem solid de economisire pentru pensie, ceea ce face ca orice creștere a cheltuielilor să fie suportată integral de bugetul public.”
În timp ce sistemul PAYG devine tot mai vulnerabil, soluția pentru sustenabilitatea pensiilor este dezvoltarea Pilonului 2 – fondurile private de pensii administrate individual, care generează acumulare de capital și randamente pe termen lung, spun economiștii. Spre deosebire de Pilonul 1, Pilonul 2 funcționează pe baza contribuțiilor investite, ceea ce înseamnă, mai exact, că pensiile viitoare sunt finanțate nu doar din depunerile individuale, ci și din profiturile obținute prin investiții.
„România are una dintre cele mai slabe rate de economisire pentru pensii din Uniunea Europeană, iar Pilonul 2 rămâne subdezvoltat. În loc să fie consolidat, Pilonul 2 a fost sistematic descurajat de decidenții politici prin măsuri care au redus contribuțiile obligatorii și prin retorica oficială care minimalizează importanța economiilor private pentru viitorul sistemului de pensii.”
Mai mult, România a avut politici incoerente privind Pilonul 2, afectând stabilitatea acestuia. În ultimul deceniu, arată raportul, România a oscilat între promisiuni de consolidare a Pilonului 2 și măsuri care i-au redus progresiv ponderea în sistemul de pensii. În timp ce în 2008 contribuțiile la Pilonul 2 de pensii ale angajaților trebuiau să ajungă la proporția de 6% din totalul cotizației, în 2018 acestea au fost plafonate la 3,75%, iar măsuri ulterioare au menținut această limită, împiedicând dezvoltarea unui sistem solid de pensii complementare.
În schimb, în țările care au consolidat Pilonul 2, fondurile de pensii private generează o bogăție echivalentă cu peste 8-10% din PIB în Olanda și Danemarca, în timp ce în România această cifră este infimă.
În Uniunea Europeană există două modele principale de finanțare a pensiilor: sistemele PAYG pure, ca în Franța sau Italia, și sistemele hibride, în care Pilonul 2 și Pilonul 3 joacă un rol major, precum în Olanda, Suedia sau Danemarca. Raportul subliniază că statele care au dezvoltat fonduri private de pensii sunt mult mai puțin expuse riscurilor demografice și economice: „În statele cu sisteme hibride, fondurile private de pensii sunt suficient de capitalizate pentru a acoperi un procent semnificativ din necesarul de finanțare al pensionarilor, reducând dependența de contribuțiile salariale. Spre exemplu, în Olanda, fondurile de pensii acumulează rezerve echivalente cu peste 170% din PIB, iar în Danemarca procentul depășește 200%. Aceste economii permit finanțarea pensiilor fără a crește taxele, oferind în același timp randamente semnificative pentru beneficiari.”
În schimb, România rămâne blocată într-un sistem PAYG pur, care devine tot mai costisitor. De pildă, comparativ cu media europeană, România cheltuie o proporție similară din PIB pentru pensii, dar fără a avea un mecanism de acumulare de capital care să susțină această povară pe termen lung, iar țările care au trecut la sisteme hibride au reușit să reducă presiunea fiscală asupra angajaților, în timp ce în România contribuțiile sociale rămân ridicate, fără beneficii proporționale pentru viitorii pensionari.
„Fără reforme urgente, România riscă să intre într-o criză profundă a sistemului de pensii. Soluțiile există, dar necesită voință politică și măsuri coerente pe termen lung. Accelerarea tranziției către un sistem mixt, în care Pilonul 2 devine principalul mecanism de economisire, este singura cale de a evita un scenariu de colaps financiar”, sugerează economiștii din spatele raportului IES Europe.
Potrivit acestora, dacă România nu acționează acum, costul amânării reformelor va fi resimțit de generațiile viitoare, care se vor confrunta cu o combinație toxică de taxe mai mari, beneficii mai mici și o economie sufocată de povara pensiilor nesustenabile.
Asta e tara lui iohannis
Tara derbedeilor si a... Vezi tot