Andrei Marga, fost ministru al Educației, ceartă politicienii cu note mici la BAC: „Marea majoritate a demnitarilor sunt absolvenți modești"

În anul „superelectoral" 2024, notele obținute de candidați la examene precum BAC-ul, licența și disertația continuă să prezinte subiecte ample pentru dezbateri. Unii politicieni au fost deconspirați cu note considerate mici de critici. Andrei Marga, filosof, istoric și politolog, ministru al Educației în perioada 1997-2000, ministru de Externe în 2012, a discutat cu Ziare.com, pe marginea acestui subiect.

În opinia fostului oficial din Guvern, în multe dintre cazuri, notele obținute în facultate și în liceu au legătură cu performanța ulterioară, la locul muncă, iar cele mai bune exemple în acest sens se referă chiar la demnitari.

„Chiar zilele trecute vedeam la televiziuni opinii potrivit cărora nu contează ce note ai la Bacalaureat, nu contează ce note ai în liceu, ci contează doar ceea ce faci. Argumentul acesta este foarte primejdios.

Pe de-o parte, nu e elocvent pentru un demnitar ce a absolvit. Avem exemple: Adenauer (Konrad Adenauer, fost cancelar german) avea doar liceul, dar era un liceu foarte serios. Când eram ministru, am întâlnit oficiali cu studii normale, licențe, bine făcute, dar nu erau mulți, ca la noi, toată lumea cu doctorate. Nu aspectul formal ne interesează, mai ales când discutăm despre demnitari.

Dar nu putem spune că nu contează notele din liceu, ce examene s-au dat în liceu, cât de serioase au fost. La noi, să fim limpezi, la ora actuală, marea majoritate a demnitarilor sunt absolvenți modești din punct de vedere profesional. Dacă ar fi modești din punct de vedere etic, ar fi bine", a declarat Marga, pentru Ziare.com.

În perioada comunismului, standardele erau ridicate, nu oricine lua BAC-ul. Totuși, cei cu „pârghii" în sistem erau avantajați.

„Eu am dat BAC-ul în 1966, am avut trei probe scrise. Ulterior, s-a depreciat nivelul învățământului, pentru că erau intervenții. Se zvonea că, în anumite locuri, fiica sau fiul cuiva ajunge mai sus la medii. S-a ajuns la aceste influențe locale asupra Bacalaureatului. În timp, nu s-a mai păstrat această rigoare. Bacalaureatul este un examen care se dă cu profesori pe care nu i-ai mai întâlnit vreodată, în mod firesc", a mai precizat Marga.

Notele și promovabilitatea la examenul de BAC, interpretabile în funcție de rigorile puterii politice

În anii '80, când Marcel Ciolacu a dat BAC-ul, examen în urma căruia a obținut nota șapte, rigorile sistemului comunist deja scăzuseră, își amintește profesorul universitar.

„Marea relaxare a început cam în anii '80. A fost intervenția de sus, de la nivel județean, municipal, probabil și de la alte nivele, în notarea de la Bacalaureat. Aveau nevoie de cifre mai mari, pe de altă parte, mai e un aspect. În 1966, 1967, cred că și în 1968 - suntem în contextul tineretului studios din Europa și regimul era sensibil la primejdiile care vin de aici - nota de la Bacalaureat conta pentru admiterea la facultate.

Personal, m-am pregătit asiduu să intru la facultate, dar cu trei zile înainte am aflat că nu mai dau admitere, pentru că am nota zece la Bacalaureat. Competiția la facultate nu era ușoară, era o competiție pe prea puține locuri. România a avut la finalul regimului comunist cel mai mic procent de studenți raportat la populația țării. Eu, în trei ani și ceva am încercat și am reușit să normalizez poziția României, la acest indicator", a mai punctat scriitorul.

Haosul anilor '90 pentru examenul de BAC. Rata de promovare, crescută în mod artificial

Ulterior, în anii '90, examenul de BAC devenise mai facil, cu posibilitatea evaluării la probe orale și educația fizică. De asemenea, potrivit mărturiilor celor implicați la acea vreme, dar și la începutul anilor '2000, copiatul era o practică des întâlnită, în anumite licee, pentru a consolida „prestigiul" unității de învățământ - cu cât liceele aveau mai mulți foști elevi promovați și cu note mari la examenul de BAC, cu atât „prestigiul liceului era mai bun".

„În 1998, a început readucerea Bacalaureatului la un statut mai ferm, mai bine organizat. Atunci am revenit la formula mai veche, de a constitui comisii de BAC din profesori de la alte licee și de a întări președintele acelor comisii, ca o cale de punere a frânei vizavi de numeroasele pile care se puneau la examenul de Bacalaureat.

În 1998, când s-a aplicat această organizare a Bacalaureatului, s-a ajuns la o promovabilitate în jur de 76-80% cel mult, aspect care a creat o alarmă pentru unii care erau obișnuiți cu 95-98% prin anii '90", a precizat pentru Ziare.com, ministrul Educației din perioada 1997-2000.

La începutul anilor '2000, rata de promovare trecea de 80-85%. Rata de promovare a scăzut brusc, de la peste 80-90%, la aproape 50%, în 2011, odată cu montarea camerelor video în sălile de clasă. Au urmat câțiva ani în care rata de promovare a fost destul de mică. Doar jumătate dintre candidați obțineau peste nota 6. Rata de promovare scăzuse drastic în 2011-2014, la 50-60%.

Creștere fulminantă a ratei de promovare la examenul de Bacalaureat în ultimii ani, în România. Organică sau artificială?!

În 2016 s-a ajuns la o promovabilitate de 68%, iar la fel s-a întâmplat și în 2017, iar în 2018 s-a ajuns la 73%. Apoi, cifrele au prezentat mici oscilații, iar în ultimii trei ani, rata de promovare a ajuns la aproximativ 80%, la fel cum se întâmpla în anii '2000, la început.

Astfel, în ultimii ani, învățământul românesc face subiectul unor dezbateri aprinse, ce se referă la „seriozitatea" cu care Ministerul Educației tratează BAC-ul. Mai exact, este vorba despre nivelul de dificultate al examenului, care ar fi fost redus în mod semnificativ. În spațiul public au apărut din ce în ce mai multe voci care acuză guvernanții că fac BAC-ul mult ușor, astfel încât cifrele „să dea bine" și astfel, să fie reflectat „un sistem de educație performant".

În iulie, USR a lansat acuzații grave la adresa Ligiei Deca, ministra Educației. Deca a respins informaţiile conform cărora, înainte de examenul de Bacalaureat, profesori de la mai multe licee din ţară, din mediul rural şi din licee tehnologice, ar fi fost chemaţi la minister pentru a vedea propuneri cu subiecte şi pentru a se asigura că acestea sunt accesibile şi absolvenţilor liceelor tehnologice.

Cât te costă să fii student în 2024. Taxele facultăților urcă din nou

În această săptămână începe anul universitar pentru majoritatea studenților din țară. Ziare.com a analizat taxele de școlarizare de la mai mult facultăți din marile centre universitare...

Geoană propune un coridor de dezvoltare Cluj - Târgu Mureș: ”Eu aș vedea acest model de dezvoltare ca fiind o cale de urmat”

Mircea Geoană, candidat independent la Președinție, propune crearea unui coridor de dezvoltare între Cluj și Târgu Mureș, „model de dezvoltare necesar pentru a stimula educația,...