ANALIZA sectorului de angajare a persoanelor cu dizabilități. Cifrele oficiale de importanță majoră care în România lipsesc cu desăvârșire

Modelul de inserție a persoanelor cu dizabilități prin intermediul unităților protejate, nu este specific doar României, ci este utilizat ca instrument de integrare socio-profesională și de către alte țări din Uniunea Europeană. Cât de eficient este modelul și cât la sută contribuie în mod direct la rezolvarea problemei de crearea de locuri de muncă protejate, ne-am propus să analizăm în continuare în cadrul Observatorului de Integritate UPA, solicitând o serie de date statistice de la autoritățile naționale.

În România la data de 31.12.2021, conform datelor oficiale publicate de către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, erau înregistrate oficial un număr de 865.573 de persoane cu dizabilități, adulți și copii. Față de 2020, numărul persoanelor cu dizabilități a crescut cu 7935 de persoane. Din totalul populației țării, persoanele cu dizabilități, reprezintă 4,48%.

Din păcate, în statisticile oficiale ANPD, nu există date cu privire la 2 indicatori foarte importanți: numărul persoanele cu dizabilități care ar avea capacitate de muncă și numărul de persoane cu dizabilități angajate.

Încercând să stabilim totuși, care este rata de angajare a persoanelor cu dizabilități în România, am extras o serie de date, solicitând informații oficiale și de la Ministerul de Finanțe – ANAF. Astfel, am constatat că numărul persoanelor cu dizabilități adulte in decembrie 2021, era de 787.383 persoane, din care daca am exclude persoanele cu handicap grav (facem mențiunea că și aceste persoane au dreptul să muncească conform capacității de muncă), ar rezulta un număr de 482.454 de persoane care ar putea să fie angajate în câmpul muncii.

Conform informațiilor furnizate de către ANAF, in decembrie 2021, un număr de 35.213 persoane erau angajate. Raportat la numărul de adulți cu dizabilități din care au fost excluși cei cu dizabilități grave, putem spune că rata de angajare în România este de 7,3%. Foarte mică raportat la media europeană care este în jur de 35-40%. Probabil, că procentul ar putea fi un pic mai mare, dacă ar fi excluse din numărul persoanelor cu dizabilități, acele persoane care au vârsta de peste 65 de ani. Dar cum nu am reușit să identificăm aceste date în rapoartele ANPD, ne-am rezumat analiza doar pe baza informațiilor deținute în acest moment.

Conform Registrului Unităților Protejate Autorizate, un număr de 1189 de persoane cu dizabilități sunt angajate în 283 de unități protejate. Numărul acesta ar putea crește, dacă mai multe companii care au peste 50 de salariați și nu numai, ar angaja persoane cu dizabilități sau ar susține angajarea prin achiziția de produse și servicii de la unități protejate. Legislația permite, ca jumătate din taxa pe care o plătesc la stat angajatorii pentru că nu au angajate persoane cu dizabilități, să fie utilizată pentru achiziții de produse și servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu dizabilități din aceste unități protejate.

Companiile trebuie să se asigure că aceste produse și servicii, nu sunt intermediate de unitățile protejate, pentru că nu au voie să facă acest lucru, legislația fiind modificată în acest sens în august 2020. Crearea de noi locuri de muncă pentru persoane cu dizabilități, ține în mod direct de creșterea capacității de producție și de servicii proprii, la care se adaugă sprijinul oferit în integrarea socio-profesională la locul de muncă.

În demersurile de cercetare a sectorului, am solicitat date de la Ministerul de Finanțe, privind sumele colectate la bugetul de stat pe cota de dizabilitate.

Observăm că suma a crescut în 2021 cu 6%, datorată în mare parte creșterii salariului minim brut pe economie cu circa 10%.

Aproximativ 488 milioane de euro, se colectează anual de la angajatorii care nu au 4% angajate persoane cu dizabilități. Deși numărul de unități protejate este în creștere, mare parte din angajatori, optează pentru plata taxei la stat. Pentru a vedea, suma totală generată în România din rata mică de angajare a persoanelor cu dizabilități, am solicitat ANPD-lui să publice în Registrul Unităților Protejate, valoarea anuală a contractelor comerciale realizate de unități protejate. Aceste date, au fost raportate pana la data de 30 ianuarie de către fiecare unitate protejată, ANPD având obligația de a le publica în Registrul Unităților Protejate Autorizate. Până în acest moment, datele, încă nu sunt publice. De asemenea, mai mult de jumătate din unitățile protejate, nu au publicat pe propriul site, raportul anual de funcționare ca unitate protejată, condiție obligatorie ce rezultă din deținerea certificatului de unitate protejată.

În concluzie, rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități în România este mică comparativ cu alte țări europene. Pentru a stimula angajarea și tranziția pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități greu ocupabile, e nevoie să fie dezvoltate servicii de inserție socio-profesională în comunitate pe principiul one-stop-shop în care aceste persoane să beneficieze de un pachet integrat de suport. Acest tip de instrument există în România și se numește întreprindere socială de inserție. Iar unitățile protejate sunt de fapt întreprinderi sociale de inserție specializate în angajarea în muncă a persoanelor cu dizabilități greu ocupabile. Poate o condiționare de a avea un astfel de statut, ar fi inclusiv soluția, pentru a stopa unele practici incorecte în piață, practicate de anumite unități protejate și care ar putea conduce la creșterea numărului de locuri de muncă pentru persoane cu dizabilități în aceste entități.

Angela Achitei, conduce de 20 de ani Fundatia "Alaturi de Voi" Romania, una din cele mai mari organizatii specializata in economie sociala. Este unul din promotorii legii economiei sociale din Romania si a antreprenoriatului social din R. Moldova, dezvoltand in timp sub umbrela fundatiei, trei intreprinderi sociale sub brand-ul UtilDeco, JobDirect si WISE.travel. De asemenea, a infiintat Academia ADV, ca instrument de dezvoltare profesionala in domeniul antreprenoriatului social si Acceleratorul de Intreprinderi Sociale prin care a contribuit la dezvoltarea a 42 de intreprinderi sociale in Romania, 5 in R. Moldova si 3 in Ucraina. Este membru fondator AFIN IFN S.A., prima institutie de finantare non-bancara cu capital romanesc dedicat sectorului de economie sociala.

In 2016, a castigat premiul EY Social Entrepreneur of the Year, iar in 2021 organizatia pe care o conduce a fost unul din finalistii competitiei europene "Social Economy Award".

In viata se ghideaza dupa principiul - "Ceea ce facem zi de zi..., ne defineste practic viitorul!"

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...