Ministrul delegat pentru romanii de pretutindeni si deputat PSD, Angel Tilvar, este de parere ca legea privind votul prin corespondenta se va finaliza in toamna acestui an. Totodata, a explicat care este stadiul organizarii primului Congres al Romanilor de Pretutindeni.
Intr-un interviu acordat Ziare.com, ministrul Angel Tilvar a vorbit si despre intalnirile sale cu romanii din afara tarii, despre cei plecati la munca in strainatate, precum si despre afirmatiile ministrului austriac de Externe cu privire la reducerea alocatiilor pentru copiii romanilor ce lucreaza in aceasta tara.
Care este stadiul legii votului prin corespondenta pentru romanii care traiesc in afara tarii? Sunt mai multe proiecte de lege, insa in momentul de fata departe de o implementare. Pana la urmatoarele alegeri la care ar putea vota si cei din afara tarii mai este un an si jumatate.
Momentul 16 noiembrie 2014 a facut ca intreaga clasa politica din Romania sa isi dedice atentia acelor elemente legate de procesul electoral care trebuie modificate sau imbunatatite. Asa cum stiti, la nivel parlamentar s-a luat decizia infiintarii unei comisii speciale, care si-a propus sa refaca legislatia electorala, inclusiv in ceea ce priveste modul in care este garantat dreptul cetatenilor romani aflati in afara granitelor tarii de a-si exercita votul.
De ce a aparut o lege a votului prin corespondenta chiar inaintea motiunii - explicatia PSD
Exista o anumita logica pe care a trebuit sa o urmeze membrii comisiei, atunci cand este vorba despre modificarea acestui tip de legislatie. S-a inceput cu legea partidelor politice, ca actori principali in exercitiul electoral, s-a trecut la aspecte legate de finantarea acestora, apoi legea alegerilor locale, pe care o dorim aplicata in 2016.
Saptamana aceasta s-a votat legea alegerilor parlamentare si, odata ce avem creat acest cadru, este firesc sa se continue cu aceasta lege speciala. Am convingerea ca votul prin corespondenta va fi subiectul preocuparilor parlamentarilor din Comisia speciala foarte curand.
Revenim la votul pe liste si vom avea mai putini parlamentari la alegerile din 2016
Legea alegerilor a fost modificata. In bine, in rau?
Orizontul de timp pe care il am in vedere, si care sper sa se confirme, pentru finalizarea acestei legi a votului prin corespondenta, este toamna lui 2015, in urmatoarea sesiune parlamentara. In randul tuturor fortelor politice si al tuturor colegilor mei parlamentari, exista - in aceasta privinta - un curent care va avea o rezultanta pozitiva.
Ati intreprins in ultima perioada mai multe vizite externe - Portugalia, Grecia, Israel - in care v-ati intalnit cu comunitatile de romani de acolo. Ce v-au transmis si ce spun despre votul prin corespondenta?
Cu romanii cu care m-am intalnit la Lisabona, la Atena si in Israel am discutat despre multe lucruri, inclusiv despre chestiunea votului. Sunt multe puncte de interes pe agenda discutiilor pe care le am in cadrul vizitelor in comunitatile romanesti.
In principal, au fost ridicate subiecte legate in mod direct de felul in care Romania si DPRRP - MAE (Departamentul Politici pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni) pot ajuta la pastrarea identitatii romanesti. Am vorbit despre programele de educatie in limba romana pentru tinerele generatii, despre proiectele mediului asociativ romanesc gandite si desfasurate in spiritul pastrarii identitatii romanesti, despre sesiunile de finantare si despre actiunile proprii ale DPRRP - MAE, asa cum este Programul de tabere "ARC" 2015, pe care il vom deschide pentru 2.000 de copii si tineri etnici romani de pretutindeni.
Desigur, romanii imi vorbesc si despre probleme care nu tin in mod direct de mandatul meu ministerial sau de misiunea Departamentului, cum ar fi cele legate de dreptul la munca, de libera circulatie sau de potentiale abuzuri si situatii de discriminare. Chiar daca nu intra in aria noastra de competente, toate aceste probleme sunt transmise cu celeritate acelor institutii ale statului roman care le gestioneaza, in cadrul activitatii Consiliului Consultativ Interinstitutional.
Daniel Tecu, presedintele Federatiei Asociatiilor Romanesti din Europa (FADERE), a spus, intr-un interviu acordat Ziare.com, in luna martie, ca nu va cunoaste personal. Au fost contacte cu aceasta federatie a romanilor din Europa, mai ales ca reprezentantii sai au fost foarte vocali in perioada alegerilor prezidentiale privind respectarea dreptului la vot?
Am avut placerea de a-l avea ca oaspete pe domnul Tecu in biroul meu. Si am discutat cu domnia sa ori de cate ori am avut ocazia.
Aveti in vedere intalniri cu comunitatile numeroase de romani din afara tarii, cu precadere cele din jurul marilor aglomerari urbane din Europa de Vest unde s-au inregistrat probleme la alegerile prezidentiale?
Pentru mine toate comunitatile sunt importante. M-am intalnit cu romanii din comunitatile din jurul tarii, din Serbia, Ucraina si Moldova. Asa cum stiti, am fost si in Portugalia, in Grecia, in Israel, dar si in Italia, la Catania, precum si in Canada. Am avut o scurta intalnire si cu romanii de la Praga, pe care ii voi revedea cu ocazia unui eveniment de traditie, sustinut de catre DPRRP - MAE, "Sarbatoarea romanilor din Cehia".
Urmeaza deplasari in marile comunitati romanesti din Spania si Italia. In fiecare dintre aceste comunitati vom aborda atat problematica generala, comuna tuturor romanilor de peste hotare, cat si aspectele care tin de specificul fiecareia dintre comunitati.
Care este stadiul organizarii primului Congres al Romanilor de Pretutindeni? Cum decurg lucrarile privind organizarea evenimentului? Ce isi propune Congresul?
In acest moment, am finalizat propunerea de metodologie privind organizarea procesului de desemnare a delegatilor la acest eveniment, asupra careia au lucrat comisiile de specialitate din Parlament si ma bucur ca implicarea acestora a fost una substantiala.
Asa cum este firesc, urmeaza dezbaterea publica, astfel incat punctele de vedere venite din randul comunitatilor romanesti din afara granitelor sa fie cele care vor stabili textul final al acestui document.
Odata validata metodologia, se va trece la etapele ulteriorare ale organizarii Congresului, in cadrul carora DPRRP - MAE asigura, conform legii, secretariatul tehnic. Cat despre obiectivele pe care si le propune Congresul, acestea vor fi stabilite de catre delegatii veniti din comunitati.
Cum vedeti afirmatia ministrului austriac de Externe, Sebastian Kurz, care a cerut ca alocatiile copiilor romanilor care lucreaza in Austria sa fie mai mici de 160 de euro - nivelul de acolo - pentru ca in Romania sunt de aproape 10 ori mai mici, si in ce masura ar putea fi efectiv pusa in aplicare o astfel de masura? Ar fi discriminatorie?
Romanii care muncesc in strainatate, in statele UE, platesc toate obligatiile cerute de lege, in cuantumul stabilit de lege pentru salariul pe care il primesc. Este firesc, atunci, ca ei sa primeasca pentru copiii lor alocatii la nivelul la care cotizeaza. Truda lor trebuie sa fie unicul criteriu dupa care sa se stabileasca si cuantumul alocatiilor pe care orice stat UE trebuie sa il plateasca copiilor lor; chiar daca acesti copii sunt in acea tara, chiar daca sunt in Romania.
MAE raspunde ministrului austriac de Externe: O amplificare artificiala, cu scop electoral
A le da copiilor din Romania mai putin decat cuantumul pe care ar trebui sa il primeasca conform muncii si contributiilor platite de parintii lor in alte state este o nedreptate. Este o nedreptate pentru ca un muncitor roman plateste, la un salariu egal cu un muncitor local, aceleasi sume, dar, in vreme ce copilul localnicului primeste suma corecta, copilul romanului ar primi mai putin. Si atunci nu putem sa nu ne intrebam: romanul a muncit mai putin, a contribuit mai putin? Categoric, nu!
Resping cu toata fermitatea folosirea temelor legate de romani in campaniile electorale din alte state si nu spun prima data acest lucru.
Cum ii catalogati si ce parere aveti despre romanii care lucreaza in afara tarii si care trimit bani in Romania? Dar pe cei care au copiii si/sau partenerul de viata ramasi acasa?
Nu e usor sa iti parasesti tara, sa pleci in lume pentru a-ti construi un nou destin, pentru a-ti cauta norocul. Am tot respectul pentru cei care isi asuma o astfel de decizie, lasand, de multe ori, in urma nu doar amintiri frumoase si locuri dragi, ci oameni. Familie si prieteni deopotriva.
Ceea ce ne dorim, insa, este ca masurile si programele noastre sa faca din Romania o tara prospera, stabila, profund europeana. Astfel, romanii care au plecat vor putea reveni oricand acasa, gasind locuri de munca potrivite si sansa unui castig cinstit si binemeritat.
In ceea ce priveste familiile celor plecati, le cunosc foarte bine problemele, dificultatile si implinirile. In colegiul pe care il reprezint in Parlament, sunt o serie de localitati din care au plecat multi romani. Stiu cat de dificila este pentru copii despartirea de parinti, cat de mare este dorul si nevoia lor de sfatul si mangaierea acestora.
Noi avem obligatia de a face in asa fel incat distantele sa para mai mici, sprijinindu-i pe cei de departe sa mentina legatura cu Romania si, in acelasi timp, purtandu-le de grija familiilor ramase acasa. Sunt multe lucruri realizate sau pe cale de a se realiza, insa mai avem multe de implinit.
Importanta pe care institutiile acestui stat o acorda romanilor de pretutindeni si familiilor lor este majora, dupa cum o demonstreaza eforturile facute in aceasta directie, ca si existenta unor institutii si departamente care se ocupa in mod special de aceasta problematica.