Seism politic european: Pierderea lui Merkel si legatura cu Dragnea

Ce cauze are rezultatul bomba al alegerilor bavareze pentru Germania si stanga? Ce inseamna scrutinul pentru romani, europeni si relatiile globale? Dar pentru politica antiimigrationista?

Urmata in rezultate de ecologisti, Uniunea Crestin-Sociala a obtinut victoria in alegeri, dar a pierdut peste 10 la suta, un procentaj realizat de populistii de dreapta ai AfD si neegalat de social-democrati, ajunsi, cu 9% la pragul insignifiantei.

Din acest punct de vedere si nu numai, scrutinul bavarez a fost calificat drept un "cutremur politic".

Asa l-au descris si observatorii germani, si editorialistul ziarului spaniol El Mundo. Si unii, si altii au partial, desigur, dreptate. In fond, in Bavaria s-au inregistrat la 14 octombrie scoruri inedite, pierderi fara precedent si victorii istorice, semnificative insa mai degraba national si european, decat regional.

Catastrofa pentru social-democrati

Or, in mod straniu, o veritabila inertie, in fond misterioasa, impiedica presa clasica sa abordeze judicios tocmai aceste aspecte nationale, europene si globale, ale scrutinului bavarez. Care se distinge nu doar prin paradoxul mult dezbatutului record negativ, implicat de victoria cu peste 37 la suta a crestin-socialilor.

Atribuit in genere galcevilor interne din coalitia guvernamentala la nivel federal, din tabara conservatoare si din CSU, acest esec i-a deposedat pe crestin-sociali de majoritatea absoluta, spre a le ceda voturile pierdute fie dreptei formate din Alegatori Liberi respectiv AfD, fie ecologistilor.

Metamorfoza celor din urma e nu mai putin remarcabila. Dotandu-se cu o noua conducere si pozitionati in centrul spectrului politic, verzii au profitat si ei de pierderile CSU, obtinand, cu aproape 18 la suta, un scor dublu fata de social-democrati, spre a se prezenta, la nivel national, ca o alternativa si pentru stanga, si pentru dreapta clasica.

In fine, ca aproape peste tot in Europa si, nu in ultimul rand, in Luxemburg, unde alegeri concomitente au adus o noua infrangere stangii socialiste, diminuata cu 3 procente din sufragii, social-democratii se confrunta in Bavaria si Germania cu un rezultat catastrofal.

Acestea fiind spuse, e clar ca rezultatul insolit al scrutinului baverez nu e consecinta unor eventuale nemultumiri economice. Nemultumiri care, in foarte prospera Bavarie, nu prea exista, cum vor admite toti observatorii. Cei din urma se despart, esentialmente, doar in atribuirea vinovatiei pentru evidenta faramitare a spectrului politic bavarez.

Alegatorilor nu le place migratia

Stanga il vitupereaza in corpore pe seful Uniunii Cestin-Sociale. Horst Seehofer se vede osandit la unison si fara drept de apel pentru implacabila sa atitudine in chestiunea restrangerii migratiei, o pozitie care l-a plasat si in Guvern, si in coalitie intr-o dura si ireductibila adversitate fata de Angela Merkel.

Or, alegatorilor nu le place discordia.

Dar si mai putin le place imigratia debordanta. Daca i se aduna toate voturile, platforma anti-imgrationista a adunat in Bavaria aproximativ 60 la suta din sufragii, insumand cele acordate CSU, AfD si, nu in ultimul rand, Listei Alegatorilor Liberi.

Curios e doar, in acest context, ca multi ii atribuie unilateral sefului CSU vina pentru dihonia cu Merkel si pentru pierderile suferite de crestin-sociali. Caci, in fond, vrajba care i-a iritat pe alegatori fusese iscata de optiunile politice ale CDU si ale unei cancelare care nu s-a multumit, in 2015, sa deschida larg si unilateral frontierele pentru migranti. Ci, spre a rapi orice sansa Opozitiei si a-si prelungi astfel perpetuarea la butoane, a imbratisat consecvent politici de stanga.

Care au sfarsit, pe de o parte, prin a-i sugruma partenerii, de pilda pe liberali ori social-democrati. Iar pe de alta, prin a crea un amplu spatiu de manevra la dreapta conservatoare, un vid numai bun sa fie umplut de aparitia si ascensiunea vertiginoasa ale populistilor de dreapta si ale ultranationalistilor.

Spre a opri aceasta ascensiune, crestin-socialii au incercat sa reocupe, in special in contenciosul cheie, al migratiei, vechi redute conservatoare, abandonate cu superbie si complexe de superioritate de catre Merkel.

Electoratul n-a abandonat dreapta

Or, insistenta ei de a ramane la putere in ciuda sanctionarii dure, in 2016, de catre electorat, a duplicitarei prestatii a marii coalitii cu social-democratii, alianta de centru-stanga care a parut a nu fi decat un aranjament de prezervare a establishmentului, a alimentat mefienta unor ample segmente ale burgheziei nemtesti.

In consecinta, alegatorii au replicat inertiei puterii diversificandu-si rapid si perceptibil adeziunile. Au renuntat, deci, la unele din cele vechi, erodate si decredibilizate. Au renuntat, nu in ultimul rand, ca peste tot in Europa, la social-democratie, dar si la ralierea la un partid plicticos, prea putin mobil, ca CSU, aflat neintrerupt, de 6 decenii, la putere in Bavaria si resimtit, deci, de tot mai multi, inclusiv prin asocierea cu infatigabila Merkel si uniunea ei crestin-democrata, ca un soi de partid-stat. In mod notabil, insa, electoratul n-a abandonat dreapta.

Fara sa favorizeze, neaparat, extrema, oamenii si-au largit plaja de optiuni de la centru si liberalism clasic, la pozitii national-conservatoare ferme. Vazut astfel, scrutinul bavarez nu e decat inca un cui la sicriul elitelor stangist-globaliste care au condus, in ultimii 50 de ani, Europa.

Cu tot cu Merkel si aripa stanga a crestin-democratiei, care mai are de trecut, in curand, un hop decisiv la apropiatele alegeri regionale din Hessa, acestea se vad, treptat, dar nemilos alungate de la putere si substituite, pe masura ce alegatorii repudiaza relativismul, ultraliberalismul si progresismul dezlantuit, preferand o prudenta reapreciere a valorilor nationale si conservatoare.

Romania lui Dragnea

Declinul social-democratilor apuseni ii intareste pe moment, paradoxal, pe falsii lor tovarasi, alcatuind coloana vertebrala a regimului Dragnea.

Caci SPD are mai multa nevoie decat oricand, in Parlamentul European, de PSD, in ciuda nefacutelor acestui partid al dispretului fata de romani, fata de statul lor de drept si fata de interesele lor nationale, care tocmai asasineaza ultimele resturi vii ale independentei Justitiei si ale democratiei romanesti.

Or, ambele partide se vor mentine, inexorabil, pe drumul desfiintarii, daca nu se indupleca sa inteleaga cauzele seismului politic european care le-a zguduit ori le va zgudui din temelii.

Daca nu-si gasesc resursele necesare sa se sustraga mirajului puterii si robiei duplicitatii, ce le guverneaza, innoindu-se moral radical, asa cum dau semne europenii ca ar vrea.

Din unghi global, rezultatul scrutinului bavarez documenteaza o noua anemiere a Europei. Aflat in plina revolutie pasnica, una soldata cu rasturnari si schimbari de elite si, deci, la rascurce de drumuri politice si ideologice, Batranul Continent e tot mai vulnerabil la provocari si propagande extremiste si la tendintele centrifugale.

Ramane de sperat ca aceasta anemie sa fie pasagera.

Petre M. Iancu

Discursul lui Ilie Bolojan și lecția tăcerii (ne)învățată de la Iohannis. Ce îi lipsește atitudinii „milităroase”

Ilie Bolojan, președintele interimar al României, se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce privește comunicarea publică. După un deceniu de tăcere prezidențială sub mandatul lui...

Poate câștiga Călin Georgescu alegerile fără afișe de campanie sau dezbateri electorale? Asemănările cu Ion Iliescu și Klaus Iohannis

Călin Georgescu, fostul candidat independent pentru Cotroceni, care se pregătește de o nouă campanie electorală, a anunțat zilele trecute, la Realitatea PLUS, că nu va participa la nicio...