Ploile torențiale au făcut prăpăd în Europa centrală și de est. În România, mii de gospodării au fost distruse, iar șapte oameni au decedat din cauza fenomenelor meteo extreme. În acest context, despre cauze, dar și perspective, Ziare.com a discutat cu directorul executiv al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu.
Expertul meteorolog a explicat care sunt cauzele fenomenelor extreme, din ultimele zile.
„Ciclonul Boris, care a putut afecta și zona țării noastre, s-a format în nordul Italiei, fiind încărcat cu un nivel mare de umezeală foarte mare, în spatele ciclonului o masă de aer foarte rece, dinspre latitudini nordice, polare, a făcut ca centrul Europei să fie prima zonă vizată de efectele acestui ciclon.
Am văzut coduri roșii valabile pentru Germania, Austria, Cehia, Polonia. Faptul că a afectat și țara noastră, cu deplasare dinspre Europa centrală către Europa de sud și de sud-est a fost alimentat și cu aportul de mare de umezeală dinspre vestul bazinului Mării Negre, în condițiile în care de această dată cea mai afectată a fost regiunea Mării Negre", a transmis Mateescu.
Faptul că vara lui 2024 a fost extrem de caldă, poate fi, de asemenea, un argument de luat în seamă.
„Când analizăm o evoluție de acest fel, luăm în considerare tot ceea ce înseamnă elementele care pot genera un astfel de fenomen. În contextul în care vorbim despre mai multă căldură în sistemul climatic, coroborat cu o cantitate mai mare de vapori în atmosferă, fenomenele meteorologice extreme sunt din ce în ce mai frecvente. Am avut cea mai caldă vară din istoria măsurătorilor meteorologice din țara noastră, dar și la nivel mondial, am avut un debut de toamnă foarte caldă, cu valori de 35 de grade Celsius.
Acum, la polul opus, cantități de precipitații care au generat situații de natură hidrologică, luând în considerare posibilitatea ca în foarte scurt timp să înregistrăm valori peste ceea ce înseamnă a fi normal pentru o zonă și pentru perioada în care ne aflăm", a mai declarat meteorologul-șef.
În alte state europene, situația este, de asemenea, îngrijorătoare.
„Să vedem ce s-a întâmplat în centrul Europei, unde au fost cantități duble față de ceea ce s-a întâmplat la noi. Nu trebuie să ne încălzească acest lucru, dar fenomenele meteorologice sunt din ce în ce mai agresive și mai intense.
După patru luni de secetă, căldura acumulată deja, Mediterana este foarte activă, e foarte caldă, la fel și Marea Neagră, a înregistrat temperaturi cu 4-5 grade mai mult decât ceea ce înseamnă normalul. Aportul de vapori, de umezeală, de la suprafața apei, la contactul cu o masă de aer rece, generează practic cantități mari de apă, așa cum s-a întâmplat și cu ciclonul din Marea Neagră, care a afectat la finalul verii zona Dobrogei, 225 de litri", a declarat Mateescu.
Panica cea mare a trecut. Din fericire, vremea se ameliorează, potrivit șefei ANM.
„În următoarele zile, vremea se va ameliora din punctul de vedere al ariei și cantității de precipitații. Marți, așteptăm în zona de munte ploi de 10-15 litri pe metrul pătrat, la nivel local în Dobrogea, Transilvania, Maramureș, la munte și tot în zona de nord a Moldovei.
Elementul meteorologic de interes rămâne tot regimul de temperaturi, pentru că dacă astăzi (luni) vorbim despre valori de maximum 18-19 grade, în partea de sud-est a țării, 14-15 grade Celsius în regiunile intracarpatice, de marți vremea se va încălzi în majoritatea regiunilor, un ecart între 18, până la 25-26 de grade, pentru ca miercuri să consemnăm deja 27 de grade", a mai punctat expertul meteorolog.
Potrivit Elenei Mateescu, fenomenele meteo extreme au fost anunțate din timp, de ANM.
„În antetul avertizărilor meteorologice generale sunt informații care sunt transmise către Președinția României, Secretariatul General al Guvernului, Departamentul pentru Situații de Urgență, Secretariatul General pentru Situații de Urgență, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Administrația Națională Apele Române, mass-media.
Fiecare dintre avertizările meteolorogice sunt trimise în calup, simultan, către autorități și către mass-media. Acesta este fluxul operațional conform căruia Administrația Națională de Meteorologie transmite avertizările meteorologice de fenomene meteorologice periculoase", a precizat oficialul ANM, pentru Ziare.com.
În ultimele decenii, pagube similare au fost produse de inundații în țara noastră, în repetate rânduri. Însă, evenimentul cel mai sever a avut loc în mai 1970. La acea vreme, inundațiile au fost cauzate de topirea bruscă a zăpezilor și de zecile de ore de ploi abundente din luna mai, care au generat creșterea debitelor marilor râuri. Cele mai afectate județe au fost Satu Mare, Maramureș, Alba, Bihor, Sibiu, Hunedoara și Bistrița Năsăud. 56 de oameni și peste 20.000 de animale au murit. În total, au fost afectate peste 250.000 de persoane, aproape de 500.000 de animale au fost evacuate, peste 13.000 de case au fost complet distruse.
În septembrie 2024, județele vizate de fenomenele meteo extreme au fost Galați, Vaslui, Iași, Neamț, Bacău, Botoșani, Argeș, Timiș, Arad, Caraș Severin. Cel mai puternic afectate au fost Galați, Vaslui și Argeș. Până în prezent au fost raportate șapte persoane decedate.