„Comorile” descoperite de arheologi pe traseul noii autostrăzi din România. „Peste 200 de morminte cercetate” FOTO

Vineri, 14 Iunie 2024, ora 03:40
23090 citiri
„Comorile” descoperite de arheologi pe traseul noii autostrăzi din România. „Peste 200 de morminte cercetate” FOTO
Siturile arheologice de pe traseul Sibiu-Pitești, arheolog Corina Borș / Colaj Ziare.com din imaginile furnizate de arheolog

Un număr impresionant de descoperiri valoroase au fost făcute de arheologii români, pe traseul Sibiu-Pitești, parte a Autostrăzii A1. Corina Borș, arheolog și coordonator al lucrărilor de arheologie preventivă, a oferit pentru Ziare.com informații despre cercetările care încă se derulează.

Obiectele, rămășițele datează din diverse perioade istorice: de acum 2.500 de ani, din Evul Mediu, deci de aproximativ 500 de ani, dar și din Primul Război Mondial (1914-1918). Acestea vor fi expuse la muzee, în curând.

Ziare.com (Andi Miron): Ce puteți spune publicului larg despre descoperirile din siturile arheologice de pe traseul Autostrăzii Sibiu-Pitești?

Arheolog Corina Borș: Într-o primă etapă, în cursul anului 2023, prin ample lucrări de diagnostic arheologic intrusiv și prospectări non-intrusive, au fost identificate cert și delimitate o serie de noi vestigii arheologice, anume șapte situri arheologice și opt zone de atenție, în cuprinsul limitelor coridorului de expropriere pentru secțiunea 3 a Autostrăzii Sibiu – Pitești, precum și un sit arheologic și o zonă de atenție situate în zona imediat învecinată limitelor coridorului de expropriere. Este foarte important de precizat faptul că toate aceste situri arheologice și zone cu potențial arheologic - zone de atenție în raport cu proiectul de construire a autostrăzii Sibiu – Pitești, secțiunea 3, erau necunoscute anterior, nefiind semnalate nici în diverse publicații de specialitate, dar nici în Repertoriul Arheologic Național sau Lista Monumentelor Istorice. Astfel, s-a reconfirmat faptul că marile lucrări de construire a infrastructurii rutiere de tip autostradă oferă prilejul actualizării acurate a „hărții arheologice” a diverselor microzone sau areale, în cazul de față fiind vorba de Valea Topologului, zona montană Sălătrucu – Perișani și Valea Băiașului.

Cele opt situri arheologice recent delimitate - șapte pe traseul viitoarei autostrăzi și unul în zona imediat adiacentă, anume cel de la Cepari „La stejari”, precum și cele nouă zone de atenție arheologică - opt pe traseul viitoarei autostrăzi și unul în zona imediat adiacentă, anume cea de la Rudeni „La grajduri” conțin vestigii arheologice care se încadrează în perioada preistorică – epoca bronzului cel mai probabil și perioada târzie a primei epoci a fierului (Hallstatt târziu / grupul Ferigile-Bârsești), în epoca medievală (secolele XV–XVII), în perioada modernă, dar și cea contemporană (Primul Război Mondial).

Într-o a doua etapă, cercetarea arheologică preventivă în cuprinsul a patru dintre siturile delimitate cert a prilejuit noi descoperiri arheologice. La situl 1, în zona localității Bârseștii de Sus, au fost cercetate în această primăvară vestigiile unei locuiri din perioada medievală, cel mai probabil din secolul al XVI-lea. Este vorba de structuri asociate în special cu activitățile meșteșugărești legate de obținerea și prelucrarea fierului, ce se desfășurau în apropiere de malul drept al râului Topolog. Cu această ocazie s-au identificat și câteva obiecte de fier mai deosebite, arme și unelte, care cu siguranță vor fi admirate atunci când vor ajunge în sălile de expoziție ale Muzeului Național de Istorie a României; acestea se află, în prezent, în proces de restaurare în laboratoarele muzeului amintit. De asemenea, lucrările arheologice desfășurate aici, precum și studiile de micromorfologie și geofizice ce le-au însoțit, au reușit să pună în evidență o serie de vestigii legate de ocupări sezoniere, din perioada medievală și modernă, posibil rezultat al activităților de transhumanță. Aceste vestigii fragile și dispersate în spațiu, de obicei foarte greu de identificat, sunt semnificative nu doar pentru că arată vechimea considerabilă a activităților ce formează caracteristica culturală a Văii Topologului și a drumului prin Țara Loviștei. Dar și pentru că, atunci când se vor finaliza toate analizele multidisciplinare, precum datarea prin metoda radiocarbon a lemnelor arse descoperite în diferite vetre de suprafață, se va putea stabili dinamica inundațiilor majore cauzate de râul Topolog în perioada recentă, pentru că aceste vestigii arheologice sunt intercalate între urmele unor multiple viituri istorice. Se poate vorbi așadar de posibilitatea de a înțelege procesul evoluțiilor climatice din ultimii cinci sute de ani și modul în care acestea au avut impact asupra locuirii umane în zonă.

Situl 3, de la Rudeni – Islaz, a cărui cercetare se încheie în acest zile, a oferit o serie de noi informații cu privire la grupul cultural Ferigile-Bârsești, dar despre locuirea medievală de pe valea Topologului de la jumătatea secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea. Aflate pe terasa superioară a Topologului, așezarea și necropola Ferigile-Bârsești de la Rudeni (punct Islaz), despre care se cunosc unele date încă din perioada anilor ‘70 ai secolului al XX-lea, aduce date noi cu privire la răspândirea acesteia în zona Subcarpaților Getici. Astfel, aici au fost cercetate în această primăvară, cel mai probabil șase tumuli funerari atribuiți acestei perioade, dar și mai multe complexe de tip gropi ritualice. De asemenea, în cadrul acestui sit a fost cercetată și o așezare medievală de secol XVI, în zona terasei superioare a Topologului, dar și in partea de sud a sitului pe terasa inferioară, unde au fost descoperite locuințe, mai exact bordeie semiîngropate și locuințe cu fundație de piatră, dar și gropi menaje și de extragere a lutului pentru producția de material ceramic. Numărul mare de astfel de complexe, de circa 150, indică existența în această zonă a unei așezări bine închegate, ce se întindea pe o suprafață amplă. Faptul că așezarea medievală de la Rudeni era una de dimensiuni mari este confirmată și de numărul mare de morminte cercetate până în prezent în necropola aflată imediat la nord-vest de așezare. Astfel, au fost cercetate până la acest moment peste 200 de morminte, fiind stabilite limitele de nord și de sud ale necropolei. Cel mai probabil, aceasta este mult mai mare și se întinde și în zona de la est și vest de traseul autostrăzii Sibiu – Pitești și amplasamentului de relocare a drumului local din această zonă. Numărul mare de artefacte descoperite în necropola medievală (monede, inele, cercei, bumbi etc.) oferă informații cu privire la datarea mai precisă a acestei așezări.

Cercetările arheologice preventive din situl 6, de la Poiana – Clocotici, situat la o altitudine de 765 m, au creat premisele pentru studierea unui habitat medieval montan, arareori posibil de investigat, important pentru cunoașterea culturii materiale din secolele XV–XVI. Luând în considerare inventarul arheologic descoperit poate fi menționată existența în zonă a unei mici comunități de țărani înstăriți. Prin dispunerea complexelor în plan se observă o concentrare a acestora în zona de sud-est a sitului, structuri de locuire de tipul locuințelor de suprafață și semi-adâncite, iar zona de nord-est fiind destinată, cel mai probabil, creșterii animalelor. Este cert faptul că situl se extinde și în afara amprizei autostrăzii.

Situl 7 a fost descoperit pe suprafața de teren aflată la nord de satul Cepari, acolo unde constructorul WeBuild și-a amenajat o organizare importantă de șantier menită să deservească lucrările pentru această parte a secțiunii 3 a autostrăzii A1 ce parcurge Valea Topologului, cel mai mare afluent de stânga al Oltului. Vestigiile arheologice descoperite aici s-au dovedit a fi deosebit de semnificative, iar cercetarea realizată de Muzeul Național de Istorie a României a furnizat informații științifice valoroase pentru că este, practic, prima dată când s-a cercetat sistematic și la scară amplă un sit cu caracter nefunerar al grupului cultural Ferigile, cunoscut anterior doar prin cimitirele sale tumulare. Această comunitate bogată, de războinici călăreți, a ocupat la finalul primei epoci a fierului, în perioada anilor 650-450 a. Chr. regiunea submontană a județelor actuale Argeș și Vâlcea și a devenit cunoscută prin cercetările conduse în anii 1960-1980 de regretatul academician Alexandru Vulpe. Pentru că așezările lor nu fuseseră niciodată identificate s-a presupus că ar fi fost vorba de o populație semi-nomadă, eventual practicanți ai transhumanței. Vestigiile recent descoperite la situl 7 – Cepari „La stejari”, databile în secolul V a.Chr., considerate în acest moment de echipa de cercetare ca reprezentând vestigiile unui sanctuar rural, un loc unde oamenii veneau periodic să facă ofrande, poate la anumite evenimente cu semnificație religioasă, ne dovedesc că în perioada în care sursele antice încep să-i amintească pentru prima dată pe geții de la Dunărea de Jos, transformări sociale, sub impactul culturii de factură elenă, aveau loc de fapt într-un spațiu mult mai amplu ce includea și Muntenia. Nu știm cum se numeau aceste populațiile ce viețuiau acum 2500 de ani pe Valea Topologului.

Însă, credem că ei erau însă după obiceiuri tot traci nordici, a căror cultură materială se transforma astfel încât, o sută de ani mai târziu va fi fost identică cu a oamenilor ce locuiau la sud de Dunăre.

În jur de 500 a. Chr., puterea simbolică pe care o acordaseră până atunci mormintelor și strămoșilor lor pare să se diminueze și atenția lor s-a mutat pe activități derulate în spații sacralizate. Cel mai frecvent în cadrul sitului 7 am găsit depuse în gropi vase întregibile și părțile unor vetre portabile, decorate cu elemente plastice, foarte probabil folosite în timpul unor ceremonii. Este interesant că aceste sanctuare se aflau în imediata proximitate a cimitirelor, deci, iată, înțelegerea noastră despre acești oameni este acum mult mai avansată, pentru că putem percepe că legătura lor simbolică cu locul era foarte strânsă, nuanțată și multi-generațională, și prin urmare, nu se mai poate vorbi de populații mobile, așa cum se credea în urmă cu jumătate de secol. Mai mult, noile cercetări desfășurate cu ocazia construirii acestei secțiuni a autostrăzii dovedesc o amploare mare a gradului de ocupare a terenului în aceea epocă, o demografie consistentă, acum mai bine de 2500 de ani în urmă.

Ziare.com (Andi Miron): Când vor fi disponibile în muzee obiectele descoperite?

Arheolog Corina Borș: Cercetarea arheologică preventivă a siturilor arheologice identificate cert în legătură cu acest viitor tronson de autostradă este în curs, fiind abia la jumătate. Propriu-zis investigațiile de teren se vor încheia abia în toamna anului 2024. Astfel, ceea ce va fi posibil ca publicul să vadă la muzeu va mai dura, procesarea post-săpătură a datelor și descoperirilor arheologice presupunând o altă perioadă de timp de circa un an, un an și jumătate (inclusiv restaurarea descoperirilor). În principal descoperirile efectuate până în acest moment, după cum am arătat anterior, cuprind materiale ceramice și obiecte din metal din perioada protoistoriei și a Evului Mediu (secolul al XVI-lea).

Ținând cont de aceste chestiuni, am luat în considerare realizarea mai întâi a unei expoziții foto-documentare cu privire la cercetările arheologice preventive și descoperirile ocazionate de construirea secțiunii 3 (Cornetu – Tigveni) a autostrăzii Sibiu – Pitești. Subsumat unei bune practici europene, vom organiza mai întâi această expoziției pentru comunitățile locale din zona de impact a proiectului, anume la Șuici și Perișani, într-un demers de arheologie publică, vernisajul fiind planificat pentru luna septembrie a acestui an cu prilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului. Ulterior, în cursul anului 2025 vom deschide această expoziție și la București, la Muzeul Național de Istorie a României.

Ziare.com (Andi Miron): Ce v-a impresionat cel mai mult, în urma cercetărilor din acest proiect?

Arheolog Corina Borș: Cred că este cu adevărat impresionantă dimensiunea acestui proiect de cercetare arheologică preventivă în legătură cu construirea unui tronson de autostradă într-o zonă cu relief piemontan și montan – 37,4 km, de-a lungul văilor Topologului și Băiașului, așadar cu o suprafață de studiu foarte amplă; deopotrivă este impresionantă posibilitatea de a cerceta într-o manieră multidisciplinară toată această zonă și de a obține în acest fel noi informații de interes arheologic și istoric. Atunci când demersul de cercetare este just structurat, arheologia contractuală desfășurată în legătură cu mari proiecte de infrastructură rutieră înseamnă o oportunitate imensă pentru cunoașterea, cercetarea și valorizarea patrimoniului arheologic și istoric din zona de impact. Până în acest moment este deosebit de important că am putut pune în practică strategia de cercetare pe care ne-am propus-o, care îmbină metodele „tradiționale” de cercetare, intrusive – săpătură arheologică cu cele „moderne”, non-intrusive – prospecțiuni geo-fizice, imagini aeriene din dronă, scanări 3D, LiDAR etc.

Ziare.com (Andi Miron): Care este durata proiectului?

Arheolog Corina Borș: Proiectul de cercetare arheologică a început în luna mai 2023 și va dura circa 4 ani, considerând și etapa de supraveghere arheologică. Astfel, în vara 2023 a fost realizată o primă etapă a diagnosticului arheologic care a condus la delimitarea certă a siturilor arheologice și zonelor de atenție în cuprinsul coridorului de expropriere al viitoarei autostrăzi. Apoi, în toamna anului trecut a început cercetarea a trei dintre siturile arheologice delimitate, pentru două dintre acestea investigațiile fiind încheiate.

La jumătatea lunii martie a acestui an a fost reluată activitatea arheologică în teren, încheindu-se în acest zile cercetarea a altor două situri. Iar în perioada următoare, în lunile iulie – noiembrie urmează să se desfășoare cercetarea arheologică preventivă a altor patru situri. Între timp elaborăm diverse documentații de specialitate necesare pentru obținerea a diverse avize și certificate de descărcare de sarcină arheologică de către constructor – Webuild SpA. Iar în momentul în care constructorul va începe decapările și excavațiile în zona de impact a proiectului va fi organizată și etapa de supraveghere arheologică, din a doua parte a anului 2024 și până în prima parte a anului 2026.

Ziare.com (Andi Miron): Care sunt etapele unui astfel de proiect și care e cea mai dificilă dintre ele?

Arheolog Corina Borș: Așa cum am arătat mai sus, principalele etape ale unui asemenea proiect de arheologie contractuală sunt: (1) etapa de diagnostic (teoretic și intrusiv); (2) cercetarea arheologică preventivă a siturilor arheologice cert delimitate – prin diagnostic intrusiv – în limitele coridorului de expropriere pentru viitoarea autostradă și, după caz, alte amplasamente necesare constructorului precum organizări de șantier, gropi de împrumut etc.; (3) supravegherea arheologică. În cazul acestui proiect de arheologie preventivă de amploare cred că etapa cea mai dificilă a fost cea de diagnostic, date fiind relieful destul de accidentat al zonelor ce vor fi străbătute de viitoarea autostradă, condițiile meteo (ploi sau caniculă), dar și accesul etapizat în teren în funcție de stadiul exproprierii terenurilor și al defrișării anumitor loturi din fondul forestier, toate activitățile derulându-se într-un ritm foarte alert date fiind termenele contractuale. Însă pot spune că, în ciuda tuturor acestor factori, într-o bună cooperare cu constructorul, am reușit să realizăm un diagnostic intrusiv pertinent, care a indicat elementele de patrimoniu arheologic imobil care necesită cercetare, dar și segmentele unde este necesară o atenție sporită cu prilejul lucrărilor incipiente de decapare și excavare asociate construcției autostrăzii.

Putem spune că în cadrul acestui proiect de cercetare arheologică preventivă s-au împletit armonios metodele „tradiționale” ale săpăturii arheologice cu abordările interdisciplinare moderne, astăzi indispensabile. Documentarea acestui proiect de arheologie contractuală prilejuit de construirea unui important segment de infrastructură rutieră de tip autostradă, s-a făcut permanent pin apelul la cele mai eficiente metode de identificare și delimitare a siturilor arheologice. Împreună cu studiul bibliografic au fost aplicate tehnologii interdisciplinare din categoria metodelor de prospectare non-distructivă. Fotografiile aeriene și măsurătorile magnetometrice sunt cele care au furnizat cele mai bune rezultate prin posibilitatea acestora de a identifica eficient și cu ușurință zonele cu activitate antropică intensă ale comunităților umane din trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat. Astfel, au fost putut fi detectate, în unele areale, numeroase complexe arheologice, care ulterior au putu fi eficient verificate și cercetate prin săpătură arheologică propriu-zisă. Demersul de acest tip ar putea fi considerat un proiect pilot de arheologie „totală” al cărui flux de lucru metodologic ar putea fi extins și pentru alte asemenea lucrări de investiții în infrastructură și nu numai.

Ziare.com (Andi Miron): În baza celor descoperite pe Sibiu-Pitești, la ce ne-am mai putea aștepta, având în vedere faptul că în aproape toată țara se pregătesc lucrări mari de infrastructură și/sau se derulează deja?

Arheolog Corina Borș: Este foarte important de precizat că fiecare regiune a României are propriile caracteristici în ceea ce privește gradul de cunoaștere a vestigiilor de patrimoniu arheologic și istoric, dar și faptul că fiecare proiect de construire a unui tronson de autostradă are propriile particularități și condiționări. Considerând aceste aspecte nu se poate face o extrapolare pornind de la descoperirile efectuate pe secțiunea 3 a viitoarei autostrăzi Sibiu – Pitești în ceea ce privește cele efectuate sau care vor fi efectuate pe alte tronsoane de autostrăzi aflate - în prezent – în construcție în România. Aș puncta însă faptul că ar fi deosebit de util să fie adoptată o metodologie de lucru comună pentru asemenea cercetări arheologice preventive de amploare ocazionate de asemenea mari lucrări de infrastructură. Ceea ce am realizat pentru secțiunea 3 a viitoarei autostrăzi Sibiu – Pitești reprezintă un studiu de caz care poate fi luat în considerare pentru un asemenea demers.

Și, vreau să subliniez încă o dată, că similar situațiilor din alte state europene – și amintesc cu titlu de exemplu Franța și Ungaria – marile lucrări de infrastructură rutieră oferă, prin dimensiunea zonelor ce trebuie cercetate, dar și bugetele de proiect și logistica asigurate de constructori conform cerințelor legale, oportunități deosebite pentru cercetarea arheologică și implicit, cunoașterea trecutului. Însă, cu condiția stabilirii unor obiective pertinente, subsumate conceptului de „salvgardare prin înregistrare” și studiu pluridisciplinar, prin proiectele de cercetare în baza cărora Ministerul Culturii autorizează asemenea activități în România.

Ziare.com (Andi Miron): Sunteți implicată în proiecte similare, la nivel național?

Arheolog Corina Borș: Dată fiind complexitatea unui asemenea proiect de cercetare arheologică de amploare, cred că este aproape imposibilă coordonarea – în paralel – a mai multora. Am lucrat anterior în asemenea proiecte, ca responsabil științific al cercetării unor situri, dobândind o importantă experiență profesională în acest sens. Astfel, în prezent sunt responsabil de proiect (manager) pentru amplele lucrări de arheologie preventivă ocazionate de construirea secțiunii 3 (Cornetu – Tigveni) a autostrăzii Sibiu – Pitești.

VEZI AICI mai multe informații despre Autostrada Sibiu - Pitești.

Se construiește un nou drum deosebit de important pentru România. Oficialii tocmai au făcut anunțul
Se construiește un nou drum deosebit de important pentru România. Oficialii tocmai au făcut anunțul
La 34 de ani de la Revoluție, România încă suferă, în privința lipsei infrastructurii rutiere. Totuși, Guvernul Marcel Ciolacu se bate cu pumnul în piept că în baza PNRR-ului, executivul...
Care este stadiul lucrărilor pe Valea Oltului după aproape o săptămână de la închiderea circulației. Anunțul directorului CNAIR FOTO
Care este stadiul lucrărilor pe Valea Oltului după aproape o săptămână de la închiderea circulației. Anunțul directorului CNAIR FOTO
Șeful Companiei Naționale de Administrare a Autostrăzilor (CNAIR),Cristian Pistol, se declară mulțumit de ritmul lucrărilor de defrișare de pe Valea Oltului. Oficialul CNAIR susține că...
#arheologie, #istorie, #autostrazi, #autostrada Sibiu Pitesti, #descoperiri, #descoperiri arheologice , #istoria culturii si civilizatiei
  1. Accident tragic, după ce un autocar s-a răsturnat. 17 pasageri au murit, iar alţi 34 au fost grav răniţi
  2. Cât de eficientă este strategia statelor europene de a boicota președinția Ungariei și cum se poate întoarce împotriva UE un succes al lui Trump
  3. Copil accidentat grav pe un traseu de mountain-bike din staţiunea Azuga. A fost dus de urgență cu elicopterul la spital
  4. Regele Charles a înnobilat o capră. Ce are atât de special animalul și cu ce a fost spălat înainte de întâlnirea cu Majestatea Sa
  5. Scandal în Țara Galilor. Premierul a demisionat. Ce acuzații i se aduc după patru luni de la alegeri
  6. Canicula face prăpăd și-n Grecia. Ce a interzis guvernul elen să se facă în aer liber
  7. Rusia nu iartă pe nimeni. Ce a pățit un avocat celebru după ce l-a criticat pe Putin
  8. Furtuna de "urgență gravă" a făcut ravagii în București. Vijelia a lăsat în urmă zeci de copaci și stâlpi de iluminat doborâți FOTO
  9. Carambol violent în Ialomița. Cinci persoane, printre care și un minor, au fost rănite în urma impactului
  10. Avioane ținute în aer la Otopeni de o furtună violentă. De unde veneau aeronavele