Cum a negociat Baronul Șosețel o șpagă de 100.000 de euro cu Pinalti: ”Ăsta-i în pușcărie și cu banii luați, iar ăla în pământ”

O discuție în treacăt la o cârciumă de lux din București purtată în 2013 între doi oameni grei ai momentului, Gheorghe Ștefan ”Pinalti”, pe atunci primar al municipiului Piatra Neamț, și Ionel Arsene, parlamentar atunci, în prezent președinte al CJ Neamț, s-a finalizat cu o condamnare de 8 ani și 4 luni de închisoare în cazul celui din urmă, găsit vinovat pentru trafic de influență.

Decizia aparține Tribunalului Bacău și nu este definitivă.

În 2013, Pinalti era în plin război politic, iar adversarul său era un alt politician influent la acel moment, Culiță Tărâță, președinte al CJ Neamț în acel an. Hotărât să-l elimine din punct de vedere politic, Pinalti s-a întâlnit cu Ionel Arsene într-un restaurant din București și i-a cerut acestuia să intervină pe lângă conducerea ANI pentru a-l declara incompatibil pe Tărâță. În schimbul acestui serviciu, Pinalti i-ar fi oferit lui Ionel Arsene suma de 100.000 de euro, bani care să ajute la linșarea politică a lui Culiță Tărâță.

Afacerea nu s-a mai putut concretiza, dat fiind că Tărâță a decedat în noiembrie 2014.

Pentru că înțelegerea dintre Pinalti și Arsene nu mai avea o miză, iar plata de 100.000 de euro era evident nejustificată, primarul din Piatra Neamț și-a cerut banii înapoi, doar că partenerul său refuza să-și onoreze presupusa datorie, invocând faptul că nu mai este în posesia banilor, fiind o afacere în care ambii au avut de pierdut. Cercetat în mai multe dosare de corupție, Gheorghe Ștefan a făcut un denunț la DNA cu privire la mita e 100.000 de euro dată pentru linșarea politică a lui Culiță Tărâță.

Ani de zile presupusa datorie a lui Ionel Arsene către Pinalti a fost subiectul de discuție în mediul politic local, dialogurile, interceptate în 2017, între diverși oameni politici și de afaceri apropiați celor doi protagoniști relevă acest aspect. În această perioadă Gheorghe Ștefan era în Penitenciarul Ploiești, unde executa pedeapsa primită în dosarul Microsoft, iar cunoscuții remarcau faptul că din întreg războiul purtat de Pinalti, nu s-a ales nimic.

”(...) băi, dar din tot ce-o fost, T (Culiță Tărâță n.r.) e în pământ din lupta asta… a lu Pinalti… Și el în pușcărie…

Și ăsta în pușcărie…și ăsta-i cu banii luați…”

În toamna anului 2017, mai exact în data e 20 septembrie, Pinalti este liberat condiționat din închisoare, printr-o decizie a Tribunalului Prahova. La trei zile de la liberate, Pinalti și-a reluat războiul, hotărât să-și recupereze banii de al Arsene. Cei doi nu purtau discuții direct, ci prin intermediari, oameni de încredere. Întâlnirile nu aveau loc niciodată în birourile Consiliului Județean, ci prin restaurante, în fața lor, fără telefoane sau la toalete cu uscătorul pentru mâini pornit.

Proaspăt liberat din spatele gratiilor, Pinalti se văita apropiaților că el a fost cel care s-a ”luptat” cu Culiță Tărâță și tot el a ajuns la închisoare și ”la necaz”.

Gheorghe Ștefan: ”Eu m-am luptat cu el…da? Corect?

Corect!

Gheorghe Ștefan: O ajuns în mormânt, eu la pușcărie…băi, îs la necaz, da?

Corect!

Gheorghe Ștefan: Bă, ajută… ajută-mă bă…am trimis-o și pe .... la el…”, potrivit dialogurilor interceptate de DNA.

Disperat de insistențele oamenilor lui Pinalti, care îi cereau lui Ion Arsene să-și achite datoria măcar în tranșe de câte 20.000, 30.000 sau chiar 5000, acesta i-a transmis prin intermediari fostului său partener de afaceri că nu are nicio datorie către el.

„Spune-i așa…că eu n-am nici o datorie la el…

Da.

ce-o fost o …așa…

Și…s-o-nchis…

…și io și el o pierdut…amândoi…

…a, deci amândoi ați pierdut și sănătate bă frate, asta e…

: Ca să-l execute cineva pe ăla, pe …

Am înțeles!”, este doar un scurt fragment din interceptările surprinse de DNA în dosarul care îl viza pe Ionel Arsene.

Procurorii au reținut în actul de acuzare, că Ionel Arsene a lăsat să se înțeleagă faptul că, dacă i-ar restitui datoria lui Pinalti, doar el fi suportat pierderea.

Această situație probabil că l-a determinat pe Gheorghe Ștefan să facă denunț la DNA în care să recunoască actul de corupție în care acuza că direct implicat era președintele CJ Neamț, Ionel Arsene.

Denunțul, formulat în mai 2017 la DNA Bacău, s-a concretizat ulterior în dosare penale deschise de procurorii anticorupție pe numele lui Ionel Arsene, zis Șosețel, porecla datând din anul 2014 când a fost implicat într-un scandal sexual.

Baronul de Neamț a fost trimis în judecată în martie 2019, dosarul de trafic de influență judecându-se pe fond, la Tribunalul Bacău. Arsene a fost găsit vinovat de trei fapte de trafic de influență, fiind descoperite pe parcursul anchetei și alte ilegalități.

1. în anul 2013, într-un restaurant situat pe raza municipiului București, a primit de la..., primar al municipiului Piatra Neamț, suma de 100.000 euro pentru ca în calitate de deputat în Parlamentul României și președinte al organizației județene Neamț a Partidului Social-Democrat să-și folosească influența, în mod indirect, asupra președintelui Agenției Naționale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese și regimul incompatibilităților de către Culiță Tărâță, președintele Consiliului Județean Neamț realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de trafic de influență,

2. în luna iunie 2015, lăsând să se înțeleagă că în calitate de președinte al organizației județene Neamț a Partidului Social Democrat (PSD) și deputat din partea aceleiași formațiuni politice are influență asupra primarului comunei Icușești, membru al aceluiași partid, a pretins de la ... ca, în schimbul atribuirii contractului având ca obiect ”Construire școală în sat Icușești, (...) să fie subcontractate o parte din lucrări, respectiv lucrările de tâmplărie, către o societate pe care o controla.

3. în calitate de deputat și președinte al organizației Neamț a Partidului Social Democrat, pe data de 31.07.2015, i-a pretins lui ... acționar și director general al SC ... SA Iași, un procent de 5% din suma totală de 60.000.000 lei ce era necesar a fi alocată de Administrația Națională Apele Române pentru finalizarea contractelor pe care această societate le avea cu administrațiile bazinale din subordinea ANAR.

După aproape patru ani de judecată instanța a decis că Arsene este vinovat pentru săvârșirea faptelor de trafic de influență, fiind condamnat în data de 6 aprilie 2021 la 8 ani și 4 luni de închisoare. Ca pedeapsă complementară, instanța i-a interzis lui Arsene, printre altele, drepturile de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a alege, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere, sau de a exercita atribuții de conducere în cadrul vreunui partid, formațiune sau alianță politică din România, de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, potrivit portalului instanțelor de judecată.

În prezent, Ionel Arsene este președintele Consiliului Județean Neamț. Acesta poate rămâne în funcție până la o decizie definitivă a instanței.

Purtătorul de cuvânt al Meta, condamnat în Rusia la şase ani de închisoare, în lipsă, pentru „apărarea terorismului”. Facebook şi Instagram au fost interzise din 2022

Un tribunal militar din Moscova l-a condamnat luni pe purtătorul de cuvânt al Meta Platforms, Andy Stone, la şase ani de închisoare, pentru ”apărarea publică a terorismului”, un verdict...

Gabriela Firea iese în stradă. Candidata PSD la Primăria Capitalei vrea întâlniri directe cu electoratul

Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, nu va sta la birou în timpul campaniei electorale. Firea a declarat miercuri, 24 aprilie, că îşi va axa campania în primul rând pe...