Actori, artişti, cântăreţi, jurnalişti, scriitori au îndoliat România şi în 2021. Mari figuri ale lumii artelor şi culturii au murit anul acesta, între care actorii Ion Caramitru, Ion Dichiseanu, Luminiţa Gheorghiu care au marcat epoci, muzicieni precum Adi Bărar, fondator al formaţiei Cargo, cantautorii Victor Socaciu şi Doru Stănculescu, lăutari vestiţi precum Gabi Luncă, Nelu Ploieşteanu, poetul Lucian Avramescu.
Actorul Bogdan Stanoevici, fost ministru şi fost manager al Circului Metropolitan, a murit în ianuarie 2021, la vârsta de 62 de ani, după ce a fost diagnosticat cu Covid-19. A jucat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti. În primul an de facultate a debutat în film, sub îndrumarea şi atenţia profesorului său, Amza Pelea.
În perioada 1977-1979, a fost prezent în multe producţii cinematografice, de teatru şi de televiziune. A interpretat roluri în 13 lungmetraje, peste 15 filme de televiziune şi în zece spectacole de teatru. În anul 1989 s-a stabilit în Franţa unde a continuat activitatea în actorie. A revenit în România în anul 2011, cu ocazia premierei filmului „Misiunea directorului de resurse umane”, o producţie israelo-franco-română, în care a interpretat un rol dramatic.
Criticul de artă Ruxandra Garofeanu, realizator de emisiuni de radio şi televiziune şi preşedinta fundaţiei Artsociety, a murit la vârsta de 76 de ani. După încheierea studiilor la Institutul „Nicolae Grigorescu”, secţia Istoria şi Teoria Artei, licenţiată în artă modernă şi contemporană românească, Ruxandra Garofeanu a realizat, în perioada 1966 - 2004, emisiuni la Radio România şi la Televiziunea Română.
A fost membru în Consiliul de Administraţie al TVR, dar şi consilier cultural al primarului sectorului 2 al Capitalei, curator de expoziţii şi director al galeriei de artă Artmark. În 2011, a primit premiul „Margareta Sterian” pentru creaţie muzeografică şi plastică, pentru numeroasele expoziţii realizate în Sectorul 2.
Criticul muzical Luminiţa Constantinescu, realizatoare radio şi de televiziune, a murit la vârsta de 71 de ani. Cu o experienţă de aproape patru decenii în echipa TVR (1972-2009), Luminţa Constantinescu, reper al artei sunetelor în media audio-vizuală românească, a fost cea care a adresat telespectatorilor întrebarea retorică: „Vă place opera?”, o producţie devenită celebră, încă de la prima difuzare - 5 mai 1984.
Sub coordonarea sa au fost realizate: „Biografii muzicale”, „Zig-Zag muzical”, „Al treilea gong”, „Seară de operă”, „Vă place opera?” şi „Quo vadis opera?”, portrete TV (Viorica Cortez, Angela Gheorghiu, Leontina Văduva, Ruxandra Donose, Nicolae Herlea, Ludovic Spiess), emisiuni de excepţie precum „Placido Domingo în România”, „Cele trei soprane”, „Tenorul secolului la Bucureşti - Luciano Pavarotti”, dar şi filmele de operă „Cenuşăreasa”, de G. Rossini şi „Paiaţe”, de R. Leoncavallo.
Actriţa Valeria Gagealov a murit la vârsta de 89 de ani. Într-o carieră numărând 36 de ani pe scena Naţionalului din Bucureşti, Valeria Gagealov a jucat dramă, comedie, comedie muzicală, roluri clasice şi moderne. S-au adăugat roluri la teatrul de televiziune, dar mai ales, cele realizate în Studioul de Teatru la Microfon al Radioului - unde a fost una din cele mai apreciate voci, interpretând şi aici un repertoriu bogat.
Chitaristul şi compozitorul Adi Bărar, fondator al trupei rock Cargo, a murit la vârsta de 61 de ani, după ce a fost confirmat cu Covid-19 şi internat în stare gravă pe Secţia ATI a Spitalului Judeţean Timişoara. El avea şi alte afecţiuni mai vechi. Bărar a fondat, în 1985, trupa rock Cargo, la Timişoara, în formula: Carol Bleich (baterie), Octavian Iepan (chitară), Tibi Gajdo (chitară bass), Dinel Tollea (clape), Nae Ionel Tarnotzi - ex Progresiv TM/Pro Musica - (voce) şi, evident, Adrian Bărar (chitară). În 1998, Adi Bărar a fost nominalizat de Heavy Metal Magazine şi Pop, Rock & Show drept cel mai bun chitarist al anului, pentru contribuţia adusă la albumul „Ziua Vrăjitoarelor” al trupei.
Scriitoarea Aurora Cornu, prima soţie a lui Marin Preda, a murit la Paris, la vârsta de 89 de ani. Aurora Cornu s-a născut la 6 decembrie 1931, în comuna Proviţa de Jos, din judeţul Prahova. A absolvit Şcoala Literară Mihai Eminescu de la Bucureşti. A început să scrie versuri de la 14 ani. În perioada 1967 şi 1978 a colaborat la emisiunea literară a Monicăi Lovinescu, de la Europa Liberă. În 1970, Aurora Cornu a jucat în filmul lui Eric Rohmer, „Le Genou de Claire“, nominalizat la Globurile de Aur. Figurează în „L’Histoire des Littératures Etrangères“ (colecţia la Pléiade). Între 1954 şi 1959 a fost căsătorită cu scriitorul Marin Preda.
Adina Nanu, profesor, critic şi istoric de artă reputat, a murit la vârsta de 93 de ani. A publicat peste 30 volume de istoria artelor vizuale, plastice şi decorative. În decursul anilor, Adina Nanu a alcătuit o colecţie de costume autentice din secolele XIX şi XX, cu piese din familie, de la rude şi prieteni, pe care a folosit-o drept material didactic la cursuri. A expus desene şi sculpturi în expoziţii colective şi trei personale. Membră a Uniunii Artiştilor Plastici de la fondarea ei, în 1950. A realizat peste 20 expoziţii ale colecţiei de costum şi ambient în cele mai mari muzee din ţară.
Cântăreaţa de muzică lăutărească Cornelia Catanga, în vârstă de 63 de ani, a murit la Spitalul Universitar din Capitală, unde era internată după ce a fost diagnosticată cu Covid-19. Inspirată de muzica unora ca Romica Puceanu, Dona Dumitru Siminică, Ioana Radu şi Maria Tănase, ea a început să cânte la acordeon în copilărie. A cântat cu cei mai mari lăutari ai anilor 1970. Primul album l-a lansat abia în 1989. Ea a interpretat atât melodii ţigăneşti, cât şi ruseşti, şi a colaborat, între alţii, cu Sfinx Experience, Nicu Constantin şi Loredana.
Rodion GA, pe numele real Rodion Ladislau Roşca, artist considerat părintele muzicii electronice din România, a murit la vârsta de 67 de ani. Muzica lui, un amestec de progressive rock, pop şi muzică electronică experimentală, a devenit cunoscută la jumătatea anilor 1970, când, împreună cu Gicu Fărcaş şi Adrian Căprar a pus bazele grupului Rodion G.A.
Roşca a compus pentru producţii de teatru şi televiziune, până în 1989. În 2012, Rodion Ladislau Roşca, împreună cu casa de producţie londoneză Strut Records, a lansat primul album integral semnat Rodion G.A. În 2019, animaţia cult „Misiunea Spaţială Delta" (1984), pentru care el a recompus coloana sonoră, a fost proiectat în cadrul festivalului Europalia.
Nelu Ploieşteanu, unul dintre cei mai apreciaţi cântăreţi de muzică lăutărească, a murit la vârsta de 70 de ani din cauza complicaţiilor pe fondul Covid-19. A început să cânte la vârsta de 18 ani în satul natal din Prahova, moment în care şi-a luat şi numele de scenă Nelu Ploieşteanu. După 1990, a lansat peste 15 albume. Cele mai importante colaborări muzicale ale lui au fost cu actorii Gheorghe Dinică şi Ştefan Iordache.
Cântăreaţa de muzică lăutărească Gabi Luncă, care fusese infectată cu noul coronavirus şi se afla internată în spital, a murit, la vârsta de 81 de ani. A început să cânte în anul 1951, alături de tatăl său. În 1953 a devenit solista orchestrei de muzică populară a Clubului Muncitoresc din Băicoi. În perioada 1955-1957, a înregistrat prima dată la Radiodifuziunea Română. La Electrecord, Gabi Luncă a imprimat albumele: „Gipsy Songs” (1974), „Măi neicuţă din Piteşti” (1983), „Anii mei şi tinereţea” (1991), „Două mame pentru-o fată” (2005), „Dă mamă cu biciu-n mine. Comori ale muzicii lăutăreşti” (2009).
Scriitoarea şi traducătoarea Ileana Vulpescu a murit la vârsta de 88 de ani. Este autoarea a numeroase romane, volume de proză scurtă, piese de teatru, dar şi repovestiri ale unor texte destinate publicului tânăr. Cel mai cunoscut titlu semnat de Vulpescu este „Arta conversaţiei”, roman publicat în 1980, care s-a bucurat de ediţii multiple. Împreună cu actorul George Bănică, ea a realizat o dramatizare după acest roman, care a fost jucată la teatre precum Giuleşti din Bucureşti şi „Marin Sorescu”, din Craiova. Romanele sale ”Rămas-bun casei părinteşti”, ”Arta conversaţiei” şi „Sărută pământul acesta” au fost traduse în slovacă, maghiară şi franceză, respectiv italiană.
Actorul Ion Dichiseanu la vârsta de 87 de ani. Estecunoscut pentru numeroase roluri interpretate pe scena Teatrului Nottara, apariţii în teatru TV şi radiofonic, dar şi pentru cele peste 50 de filme în care a jucat. A debutat pe marile ecrane în 1961, în lungmetrajul „Darclée”, regizat de Mihai Iacob, film inclus în competiţia oficială a Festivalului de la Cannes din acel an.
Dichiseanu este cunoscut publicului din România pentru roluri din filme precum „Tunelul” (regia Francisc Munteanu, 1979), „Bătălie pentru Roma” (regia Robert Siodmak, 1968), „Trandafirul galben” (regia Doru Năstase, 1981), dar mai ales pentru personajul Pierre Vaillant din serialul de un succes incontestabil „Toate pânzele sus", regizat de Mircea Mureşan în 1976. Filmografia lui cuprinde titluri precum „Titanc Vals” (regia Paul Călinescu, 1965), „Revanşa” (regia Sergiu Nicolaescu, 1978), „Pentru patrie” (regia Sergiu Nicolaescu, 1978) şi „Pistruiatul” (regia Francisc Munteanu, 1986). La sfârşitul anilor ’80, Dichiseanu a colaborat şi cu Ion Popescu-Gopo pentru lungmetrajul „Maria şi Mirabela în Tranzistoria”. A filmat cu regizorul Radu Jude o scurtă apariţie în „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, film premiat cu Ursul de Aur la Berlinala 2021.
Actriţa Luminiţa Gheorghiu, cunoscută pentru rolurile din filme ca „Moromeţii” şi „Moartea domnului Lăzărescu”, a murit la vârsta de 71 de ani. Primul rol important în film a fost Catrina din „Moromeţii" (1987), regizat de Stere Gulea. A fost premiată la nivel internaţional douăzeci de ani mai târziu, pentru interpretarea din „Moartea domnului Lăzărescu" (r. Cristi Puiu, 2005).
Rolul asistentei medicale i-a adus, în 2007, premiul pentru cel mai bun rol secundar feminin la gala premiilor Asociaţiei Criticilor de Film de la Los Angeles. Luminiţa Gheorghiu a mai jucat în „Aurora”, „După dealuri” şi „Sunt o babă comunistă". Actriţa a făcut parte şi din distribuţia unor filme precum „Poziţia copilului” şi „Aferim!”, iar în 2014 a fost premiată de Academia Română pentru rolul din filmul „Cuscrii”.
Jurnalistul Mihai Dolinschi, comentator sportiv al Telekom Sport România şi Look Sport, a murit la vârsta de 29 de ani. În 2018, a fost declarat cel mai bun tânăr jurnalist sportiv al anului în România.
Muzicianul folk Doru Stănculescu a murit la vârsta de 71 de ani. A fost membru fondator al Cenaclului Flacăra. Este fratele cântăreţei Mihaela Mihai. A debutat cu melodia „Ion Crâşmaru” pe versuri de Octavian Goga. A compus muzica pentru filmul „Porţile albastre ale oraşului” (1974, regia Mircea Mureşan). A lansat cinci albume, între care unul produs şi înregistrat de Valeriu Sterian şi două, de Dan Andrei Aldea. În 1996, a primit premiul pentru întreaga activitate la festivalul „Om Bun” şi în 2002, o diplomă de onoare din partea Ministerului Culturii.
Voicu Rădescu, cel care a înfiinţat Teatrul Luni de la Green Hours, creatorul Green Hours Jazz Fest, a murit la vârsta de 65 de ani. Voicu Rădescu, un vizionar în cultură, a fost desemnat anul acesta, în martie, cetăţean de onoare al Bucureştiului. După 1989, Voicu Rădescu s-a inplicat în viaţa culturală a Bucureştiului, nu de puţine ori alăturându-se cauzelor artiştilor independenţi.
Ion Caramitru, unul dintre cei mai mari actori ai generaţiei sale, a murit la vârsta de 79 de ani. A fost preşedinte UNITER - Uniunea Teatrală din România - din 1990, a fost ministru al Culturii între anii 1996 - 2000, director general al Teatrului Lucia Sturdza Bulandra din Bucureşti între 1990 şi 1993, preşedinte al Academiei Europene a Balcanilor din 2017 iar din 2005 era manager al Teatrului Naţional „I.L. Caragiale din Bucureşti.
A interpretat Hamlet, Macbeth, Eduard al III-lea, Prospero în „Furtuna” de Shakespeare, Luchian în filmul cu acelaşi nume de Nicolae Mărgineanu, Count Fontana în „Amen” de Costa Gavras, Radu Comşa în „Întunecare” de Alexandru Tatos, Gheorghidiu în filmul „Între oglinzi paralele” şi Socrate în „Declaraţie de dragoste”, între altele. A fost distins cu Ordinul Soarelui Răsare, cel mai important ordin japonez destinat cetăţenilor străini, acordat în numele Majestăţii Sale Împăratul Japoniei, în 2017, şi cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler, tot în 2017.
Jurnalistul Horia Alexandrescu, fondator al mai multor ziare şi preşedinte al Asociaţiei Române a Profesioniştilor Mass Media, a murit la vârsta de 74 de ani. A debutat în presă în anul 1971 la ziarul Sportul, apoi a devenit redactor al acestei publicaţii. Din anul 1977 a scris la Scânteia Tineretului, iar din 1989, la secţia sport a Tineretului Liber. După Revoluţie, a fost secretar general de redacţie la Tineretul Liber, după care, redactor-şef adjunct la aceeaşi publicaţie. În anul 1990 a înfiinţat ziarul Sport Star. A semnat mai multe volume de publicistică şi a fost moderator de televiziune, la TVR şi OTV.
Alexandru Sassu, fost preşedinte al Televiziunii Române în perioada 2007-2010, a murit la vârsta de 65 de ani. A fost deputat de Brăila din partea Partidului Democrat în legislatura 1992-1996. În ianuarie 2003 a părăsit PD şi s-a înscris în Partidul Social Democrat. A fost ales preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune, la 12 septembrie 2007. A condus Televiziunea publică până la 20 iunie 2011.
Octavian Iordăchescu, scenarist de televiziune, co-director al festivalului Cerbul de Aur şi fondator al Radio Vacanţa, a murit la vârsta de 78 de ani. A fost autor al multor producţii radio şi TV, co-director al festivalului internaţional Cerbul de Aur de la Braşov între anii 1992 şi 1994, scenarist al primului film de divertisment realizat după 1989, „Castelele lui Dracula”, selecţionat la Festivalul Internaţional de la Montreux.
Artistul Ion Bârlădeanu, cunoscut pentru colajele pop art, a murit la vârsta de 75 de ani. A fost gropar, muncitor în fabrică, paznic la Casa Poporului. După Revoluţia din 1989 a trăit din reciclarea sticlelor. A fost descoperit în 2008 de Ovidiu Feneş, care l-a recomandat proprietarului de galerie de artă Dan Popescu.
La vârsta de 62 de ani, Bârlădeanu a expus pentru prima oară, la Bucureşti, 20 de lucrări pe teme politice, care îi sunt subiectul preferat. A expus apoi la Basel şi Londra în 2009 şi la Paris în 2010. În 2009, regizorul Alexander Nanau a făcut un film documentar, marca HBO România despre artist, numit „Lumea văzută de Ion B./ The World According to Ion B.”, film care a obţinut Premiul Emmy International, categoria „Arts Programming”. În 2015, a fost lansat proiectul „Bucureşti. O lume de Ion Bârlădeanu şi Carmen Lidia Vidu”.
Actriţa Liliana Tomescu, stabilită în Suedia, a murit la vârsta de 92 de ani. Actriţă a Teatrului Nottara din Bucureşti timp de peste 30 de ani, Liliana Tomescu a avut, în România, o carieră impresionantă în teatru şi în film, jucând alături de mari actori ai scenei româneşti precum George Constantin, Victor Rebengiuc, Ştefan Iordache, Constantin Codrescu. Spectacolul „Pygmalion” a fost jucat de 500 de ori, iar „Adio, Charlie!“ de 870 de ori. În 1964, Lilianei Tomescu i-a fost acordat titlul de „Artistă Emerită“, devenind cea mai tânară actriţă (35 de ani) care l-a primit vreodată. Artista a revenit în ţara de origine în 2006, când a fost distinsă cu Premiul pentru întreaga activitate artistică de UNITER.
Actorul Papil Panduru, soţul regretatei regizoare Cătălina Buzoianu, s-a stins din viaţă la vârsta de 87 de ani. Pe scena Teatrului Mic a jucat timp de peste două decenii, iar dintre ultimele spectacole, Teatrul Mic aminteşte: „Cum gândeşte Amy” de David Hare, regia Cătălinei Buzoianu (premiera în 2005), „Furtuna” de William Shakespeare, regia Cătălina Buzoianu (2009) şi spectacolul „Primăvara doamnei Stone la Roma”, dramatizare de Martin Sherman după romanul omonim al lui Tennessee Williams, în regia Lianei Ceterchi (premiera 2012).
Papil Panduru a jucat în 80 de filme, dintre care: „Pruncul, petrolul şi ardelenii” (regia Dan Piţa, 1980), „Ştefan Luchian” (regia Nicolae Mărgineanu,1981), „De ce trag clopotele, Mitică?” (regia Lucian Pintilie, 1982), „Trandafirul galben” (regia Doru Năstase, 1982), „Mircea” (regia Sergiu Nicolaescu, 1988), „Omul zilei” (regia Dan Piţa, 1997), „Corul pompierilor” (regia Cristian Mungiu, 2000), „În fiecare zi Dumnezeu ne sărută pe gură” (regia Sinişa Dragin, 2001).
Cunoscutul cântăreț de muzică populară Petrică Mîțu Stoian a murit la vârsta de 61 de ani, la spitalul din Reșița, unde a ajuns de urgență de la Clinica Nera, unde se afla internat pentru recuperare post Covid. El s-a născut pe 18 septembrie 1960 în Izverna - Plaul Coșanilor, Mehedinți. A fost descoperit de Mărioara Murărescu și astfel și-a făcut debutul la celebra emisiune Tezaur folcloric. Din 1995 a fost angajat al Ansamblului Doina Gorjului, iar în același an a lansat primul său album - Aștept să răsară lună. Albumele lui, 10 la număr, conțin cântece de petrecere, doine, ritualuri de înmormântare.
Cântăreţul Benone Sinulescu a murit la 84 de ani. De-a lungul carierei, a colaborat cu diverşi interpreţi de muzică populară, printre care Irina Loghin, iar după 1989, a abordat şi stilul etno-dance şi cântat cu grupul Ro-Mania. A debutat discografic în 1967, cu albumul omonim şi cel mai recent, în 2011, a lansat un disc de colinde. În decembrie 1967, i-a fost acordat Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a „pentru merite deosebite şi îndelungată activitate artistică”, prin decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România.
Poetul Lucian Avramescu a murit la vârsta de 73 de ani, în locuinţa sa din localitatea prahoveană Sângeru, în urma unui stor cardio-respirator. A debutat în presa literară în 1970. A publicat volume de versuri, note de călătorie, antologii, eseuri şi pamflete jurnalistice. Intre altele amintim „Poeme” - Editura Albatros (1975), „Stele pe dealuri”, Editura Scrisul Românesc (1976), „Transplantul de albastru”, Editura Sport-Turism (1976), „Un liber albatros” (1978), „Ei, aş! Spunea poetul” (1979), „Nu cer iertare”, trilogie (1981-1983, 1985), Editura Eminescu; „Această generaţie” - poezii în limba greacă, Editura Athena, Grecia (1985), „Bună seara, iubito”, volumul I, Editura Eminescu (1986), „Bună seara, iubito”, volumul II, Editura A.M. PRESS (2000).
Istoricul şi academicianul Dan Berindei a murit la vârsta de 98 de ani. A fost licenţiat al Facultăţii de Istorie şi Filosofie, Secţia istorie, Universitatea din Bucureşti, cu titlul „magna cum laude“ şi doctor în istorie, cu o teză despre „Oraşul Bucureşti, reşedinţă şi capitală a Ţării Româneşti (1459–1862)“. Era specialist în istoria modernă a României şi autorul, singur sau în colaborare, a peste 90 de volume şi a peste 700 de articole şi studii apărute în prestigioase reviste ştiinţifice din ţară şi din străinătate. A deţinut două mandate consecutive de vicepreşedinte al Academiei Române (2006-2014) şi a condus în calitate de preşedinte Secţia de Ştiinţe istorice şi arheologie (1993-2005 şi 2016-2019), al cărei preşedinte de onoare a fost începând cu anul 2005.
Cantautorul Victor Socaciu a murit la vârsta de 68 de ani, după ce a fost internat o lună la Spitalul Carol Davila din Bucureşti. În 1974, a debutat în Cenaclul Flacăra, iar anul următor, la radio, cu piesa „Nălucile amintirilor”, apoi, în 1976, la televiziune, cu „Oltule”. Debutul discografic a venit în 1981 - „Roata”. Acestuia i-au urmat 12 albume şi compilaţii. Din 1991, a înfiinţat concursul folk „Om Bun”. A fost deputat în Parlamentul României, în legislatura 2008 - 2012, ales pe listele Alianţei Politice Partidul Social Democrat + Partidul Conservator.
P.s. La multi ani... Vezi tot