Atacul de panică, o afecțiune tot mai frecventă în ultimii ani. Ce este și cum îl gestionăm?

Aș vrea să îți imaginezi următoarea situație: tocmai ai ieșit de la lucru și te pregătești să mergi acasă. Ai ajuns în stația de autobuz care e destul de aglomerată și parcă, dintr-o dată, te ia o stare de rău.

Urci în autobuz și încerci să îți găsești un loc cât mai aproape de ușă, dar nu reușești căci oamenii tot coboară și urcă, iar prezența ta acolo îi încurcă. Parcă ai furnicături în degete și te iau valuri de căldură. „Ceva e în neregulă cu mine” îți zici. Respirația ta devine tot mai rapidă, neregulată și parcă nu-ți mai ajunge aerul în plămâni. Inima începe să îți bată cu putere. Imediat apare gândul „dacă fac un atac de cord?” care îți intensifică starea și ajungi să te simți copleșit de situație și să fii complet neputincios. „Trebuie să scap de aici!” strigi cu disperare în lăuntrul tău, până când ușa autobuzului se deschide, iar tu ieși în sfârșit afară.

Poate îți este similară o astfel de situație sau cel puțin părți din ea. Dacă ți-ai făcut deja un consult medical ca să elimini orice cauză medicală a acestor simptome, atunci e posibil să te confrunți cu atacuri de panică. Dar înainte de a trage concluzii, hai să vedem concret ce este un atac de panică

Aproape fiecare dintre noi simte anxietate. Însă în timpul atacurilor de panică anxietatea este atât de intensă, încât poate fi interpretată eronat ca fiind un semn că vom avea un atac de cord sau altă problemă medicală, că vom înnebuni sau că vom pierde total controlul. De asemenea, e posibil să resimțim simptome fizice cum ar fi: palpitații, tremur, senzație de sufocare, durere în piept, greață, probleme digestive, amețeală, senzație de leșin, valuri de căldură, transpirație, senzație de pericol iminent.

Atacurile de panică se instalează rapid și sunt scurte, rareori durând mai mult de 30 de minute. Ele apar la 22% din populația generală și sunt mai des întâlnite în rândul femeilor. Cauzele pot ține de sensibilitatea la anumiți stimuli sau condiții (spații deschise/închise, înălțimi, a rămâne singur etc), pot veni pe fond de suprasolicitare (burn-out), pot apărea datorită unor conflicte relaționale, atunci când urmează să trecem prin intervenții chirurgicale, când apar responsabilități noi sau când ne confruntăm cu diverse boli.

Mai sunt situații în care în urma unui atac de panică ajungem să ne fie frică de următorul atac. E ca un fel de „frică de frică”, care în literatura de specialitate poartă denumirea de tulburare de panică. Frica apare în general atunci când suntem într-un pericol real, iar simptomele fricii sunt menite să ne ofere energia de a fugi de pericol sau de a-l înfrunta (reacția luptă sau fugi). În tulburarea de panică organismul crede că suntem în pericol, deși nu există un pericol real care să ne amenințe. Atunci când frica apare în absența pericolului va fi considerată o alarmă falsă, asemenea unei alarme de incendiu care pornește când nu există niciun foc prin preajmă.

Cum pot preveni un atac de panică? Atacul de panică poate fi uneori prevenit dacă acordăm suficientă atenție modului în care ne stabilim prioritățile. Adesea atacurile de panică apar atunci când începem să ne aglomerăm cu lucruri urgente de rezolvat și nu mai acordăm suficient timp lucrurilor care ne relaxează sau care ne oferă un sentiment de sens și semnificație. De aceea, în terapie se recomandă ca la începutul ședințelor să se pună accent tocmai pe aceste lucruri: metode de relaxare, tehnici de respirație și construirea unei agende în care să introducem zilnic câte un obiectiv care să fie în concordanță cu valorile noastre. Atunci când facem din sănătatea noastră fizică și emoțională o prioritate scad șansele declanșării unui nou atac de panică.

Ce pot face când am un atac de panică? Să zicem că nu am reușit să prevenim intensificarea simptomelor de anxietate și s-a declanșat atacul de panică. În acest moment cea mai bună metodă e distragerea. Fie că începem să numărăm stâlpii de pe stradă, să identificăm obiectele roșii de pe birou sau să ne concentrăm atenția asupra sunetelor pe care le auzim, distragerile pot fi de folos pentru a reveni cu picioarele pe pământ. Psihoterapia este de asemenea foarte folositoare. Aceasta este un instrument prin care putem să identificăm gândurile catastrofice, să le modificăm și să ne expunem la senzațiile fizice care ne deranjează și la situațiile care în general ne provoacă un nivel crescut de anxietate. Scopul expunerii constă în schimbarea convingerilor eronate cu privire la frică, a învăța că noi suntem în control peste emoțiile noastre și dezvoltarea unui sentiment de reușită personală.

Chiar dacă atacurile de panică sunt declanșate de interpretările catastrofice pe care le avem la un moment dat, senzațiile fizice care apar nu sunt în capul nostru. Ele sunt reale și adesea foarte intense. E foarte important să le tratăm la timp pentru a evita dezvoltarea agorafobiei (tulburare de anxietate ce constă în evitarea situațiilor de care ne temem) sau instalarea depresiei. De asemenea e necesar să privim anxietatea ca pe o sursă de informații și să ne întrebăm ce spune aceasta despre noi ca oameni și ce schimbări ar trebui să facem în viața noastră. În loc să depunem efort doar pentru a scăpa de disconfort, haideți să privim la cum putem să facem mai mult, ce obiective ne dorim să atingem și ce resurse avem în prezent ca să mergem în direcția valorilor noastre.

Pagina facebook autor: aici

Surse:

Robert L. Leahy, Stephen J. F. Holland, and Lata K. McGinn, Treatment Plans and Intervention for Depression and Anxiety Disorders (2012)

Anisoara Lung este psiholog clinician si psihoterapeut. A finalizat studiile in cadrul Facultatii de psihologie din universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca. Psihoterapia pe care o practica este cea cognitiv-comportamentala. Este o forma de psihoterapie de relativ scurta durata, focalizata asupra modului in care gandim, ne comportam si comunicam. In momentul de fata colaboreaza cu Clinica Oana Nicolau, care a devenit parte din reteaua de sanatate Regina Maria.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...