Toader cere revocarea lui Augustin Lazar. 20 de capete de acuzare, multe copy-paste de la Kovesi

Miercuri, 24 Octombrie 2018, ora 19:00
23704 citiri
Toader cere revocarea lui Augustin Lazar. 20 de capete de acuzare, multe copy-paste de la Kovesi

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a declansat miercuri procedura de revocare a procurorului general Augustin Lazar, dupa ce a prezentat, timp de o ora, un raport de 63 de pagini, in 20 de puncte, rezultat in urma evaluarii activitatii celui care conduce Ministerul Public.

Intr-o declaratie de presa trasa parca la indigo dupa cea in care a cerut revocarea Laurei Codruta Kovesi de la sefia DNA, Toader a facut intai o lunga introducere, presarata cu citate din declaratiile date de procurorul general si articole de lege.

Apoi a inceput sa spuna, punct cu punct, cele 20 de capete de acuzare, tot ca la Kovesi, detaliate pe parcursul a 63 de pagini. Toader a inceput chiar contestand legalitatea numirii lui Lazar in fruntea Parchetului General si a insinuat ca Iohannis a semnat decretul, pentru ca procurorul ar fi pus si o rezolutie de clasare remisa intr-un dosar care il viza pe seful statului.

Restul punctelor au contestat in mare parte declaratii pe care procurorul general le-a facut public. Mai exact, lui Toader i se pare inacceptabil ca Lazar a criticat modificarile aduse Legilor Justitiei si a avertizat asupra efectelor periculoase pe care le vor avea. Inacceptabil e pentru ministrul Justitiei si ca procurorul general a rostit sintagma "inculpati de rang inalt".

Toader ii mai imputa si ca nu a luat masuri pentru a corecta problemele pe care el le-a identificat la DNA si ca l-a criticat cand a cerut revocarea lui Kovesi. In principiu, toate cele 20 de puncte sunt fie identice cu cele de la revocarea lui Kovesi, fie pe acelasi principiu: bazate pe opinii personale ale ministrului, nu pe temei legal.

Toader a refuzat sa raspunda oricarei intrebari a jurnalistilor si i-a anuntat ca de maine este din nou in concediu.

Ziare.com v-a transmis, in format LIVE TEXT declaratiile ministrului Justitiei:

- Buna ziua, buna seara, bine ati venit/revenit la MJ. Voi prezenta intr-o scurta declaratie de presa raportul.

- Prin urmare, raportul e structurat pe 5 capitole, pe 5 parti. Prima se refera la baza juridica, temeiul legal, partea a doua la premisele raportului, a 3-a evaluarea in sine, a 4-a concluzii, a 5-a propuneri.

- Are 63 de pagini si veti fi de acord ca nu pot sa-i dau citire cuvant cu cuvant.

- Temeiul legal pentru redactarea acestui raport de evaluare se raporteaza la articolul 132 din Constitutie. Temei juridic constituie si prevederile Art 5, alin 4, din legea 303/2004.

- Fata de cadrul legal invocat, analiza subsumata evaluarii exercitarii atributiilor manageriale se refera la organizarea eficienta a activitatii, comportament, comunicare, asumarea responsabilitatilor, aptitudinile manageriale.

- As vrea sa va citez un paragraf dintr-un discurs al procurorului general, care ilustreaza acest temei juridic: "Noi, institutia de azi, vom fi esenta Ministerului Public de maine, care va avea acelasi rol, aceeasi misiune, dar in conditiile concrete ale mileniului 3. Noi vom transmite generatiilor viitoare faclia culturii institutionale". Vom vedea in ce masura datele din raport ilustreaza aceasta afirmatie a procurorului general si exigentele de ordin constitutional.

- Partea a doua: fac referire la evaluarea din 2017 survenita ca urmare a deciziei CCR fata de actele, faptele DNA, referitoare la OUG 13/2017. Atunci faceam o evaluare a procurorului sef DNA, dar si a procurorului general, ca e ierarhic superior si aratam ca CCR prin decizia 68 spunea ca actele, faptele procurorilor DNA constituie incalcare grava a principiului separatiei puterilor in stat pentru ca Ministerul Public nu doar ca-si depaseste atributiile, dar isi aroga atributii ce apartin puterii legislative sau CCR.

- Mai citez doar un pasaj: "MP, prin DNA, si-a arogat competenta de a efectua o ancheta penala intr-un domeniu care excedeaza cadrului legal ce poate duce la un blocaj constitutional".

- Va aduceti aminte, atunci am facut o prezentare pe 20 de puncte, dar spuneam ca nu este oportuna luarea vreunei masuri. Tot atunci spuneam ca "in spiritul exigentelor statului de drept se impune instituirea unei atente monitorizari, obligatii de raportare a Ministerului Public". Spuneam ca rezultatele negative pe linia acestei raportari pot pune in discutie oportunitatea revocarii conducatorilor institutiilor vizate.

- Revenim in 2018: declansarea procedurii de revocare a procurorului sef DNA. Procedura o cunoasteti, rezultatul il cunoasteti.

- Declansarea procedurii de evaluare a procurorului general, de data aceasta, am mentionat procedura, nu o mai reiau.

- In august anuntam public intentia de declansare a procedurii legale de evaluare a procurorului general.

- Vreau sa subliniez ca din 2017 pana in august 2018 am inregistrat evolutii in activitatea PG, evolutii (sic!) care le consider de natura de a declansa procedura de evaluare. Aici am cateva pagini, m-as bucura sa le cititi cu atentie, arata momentul activitatii constituantei din '90-91 in care se stabileau coordonatele de activitate ale Ministerului Public. MP nu face parte din puterea judecatoreasca, MP nu are o independenta institutionala, isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului Justitiei. Asta e rolul pe care MP l-a primit in cadrul autoritatilor statului.

- Ajungem pe fond la evaluarea propriu-zisa. Nu neaparat din motive de simetrie, dar evaluarea contine 20 de puncte, ca la procurorul sef al DNA. Puteam sa adaug mai multe. Cand ajung la final, daca veti avea rabdare, va pot evoca si alte motive. Am sa enumar fiecare din cele 20 de puncte, sinteza lor.

- Procurorul general a sustinut vehement si in repetate randuri, public, lipsa unui temei legal pentru evaluarea procurorului sef de la DNA. A facut asta pentru a incerca sa ingreuneze evaluarea procurorului sef al DNA. De ce spun asta? Procurorul general nu a dispus nicio masura de verificare a celor aparute in spatiul public, n-a facut niciun demers pentru a verifica temeiul legal pentru evaluarea procuroului sef de la DNA.

- De ce se opunea evaluarii? Cred ca voia sa preintampine o eventuala evaluare a domniei sale, care se petrece astazi. Procedand la evaluarea domniei sale, ne punem cel putin doua semne de intrebare. Primul se refera chiar la legalitatea numirii dlui procuror general in aceasta functie. Deci legalitatea numirii.

- Lipsea o piesa din dosar - calificativul evaluarii pe ultima perioada. E adevarat ca avizul dat de Sectia de procurori nu face referire la lipsa evaluarii. Am incercat sa documentez acest raport, sa vad ce se intampla, poate o fi in alta parte evaluarea si nu o gasim noi. Am transmis la CSM solicitarea de a ne pune la dispozitie rapoartele de evaluare. Ni se raspunde: 'prezentul raport de evaluare a fost intocmit astazi: 20 aprilie 2017'. Deci cu mult dupa momentul candidaturii, avizului si decretului de numire.

- Din documente, din dosar, rezulta cum se poate de clar ca ministrul Justitiei de la acea data a facut propunerea de numire in functia de procuror general fara respectarea criteriilor. Totodata, la data respectiva, presedintele nu a verificat, desi avea obligatia, legalitatea dosarului de candidatura.

- Acum, din documentele pe care le avem, nu putem trage concluzia cu certitudine de ce ministrul a transmis propunerea fara ca dosarul sa fie complet, de ce presedintele a semnat decretul fara sa verifice legalitatea numirii si nu credem faptul ca are vreo legatura numirea cu unul dintre documentele din dosarul de candidatura, in care, si nu inteleg de ce a pus in dosar, apare o rezolutie de clasare remisa de Lazar referitoare la presedintele in functie. Ca ministru, nu gasesc explicatia, doar am luat act de actele pe care le-am gasit.

- Mai mult, vedem o chestiune greu de explicat in legatura cu evaluarea din perioada 2014-2016 - cel evaluat a luat cunostinta de evaluare pe 18 septembrie 2018, exact cu o zi inainte ca raspunsul in scris sa fie remis de CSM catre MJ.

- Al treilea punct pe care l-am retinut si faptele retinute in cazul procurorului sef al DNA sunt imputabile si procurorului general, cel care e ierarhic superior si avea obligatia de a indruma/corecta eventuale abateri/greseli.

- Procuroul general a luat act de abateri in activitatea DNA, dar nu a luat nicio masura, nu a facut absolut nimic. Nu doar ca nu a luat nicio masura, dar prin declaratii publice a aprobat activitatea de la DNA. Nu spune nimeni sa nu aprobe daca asa stau lucrurile, dar e necesar sa vezi daca ce apare in spatiul public e adevarat.

- Punctul urmator: Ignorarea situatiilor de criza, incercand sa minimizeze lucrurile. Va dau un exemplu, sa nu va tin prea mult: S-a vorbit de faptul ca multe cauze sunt solutionate dupa implinirea termenului de prescriptie, fapte care in opinia mea sunt deosebit de grave, oricat de mult am vorbi de volumul de munca si dificultatea solutionarii in termenul legal. Mai dau un exemplu: 3 conflicte juridice de natura constitutionala generate anul trecut de procurorul sef al DNA si procurorul general n-a avut nicio intentie sa faca ceva.

- Inspectia Judiciara a intocmit un raport privind activitatea manageriala a DNA. Raportul ala a ajuns la Sectia de procurori a CSM. Ce face Sectia de procurori cu majoritate de voturi? Il aproba, dar dupa ce extrage pasaje din raport, ceea ce Curtea de Apel a zis ca e inadmisibil. Ce ne spune procurorul general? Ca sa avem incredere.

- Al 6-lea punct: Am retinut discursuri publice cu caracter eminamente politic. Am retinut declaratii fara precedent la adresa puterii legislative, puterii executive.

Toader da ca exemplu faptul ca Lazar a spus ca e hartuire invitarea repetata a lui Kovesi la comisia de ancheta din Parlament.

- Al 7-lea rand: practicarea si incurajarea unor comportamente contrare obligatiilor constitutionale, mesaje publice cu incalcarea obligatiei de rezerva a magistratilor. Voi exemplifica cu sintagma, cu placere folosita: "inculpati de rang inalt".

- Exista legislatii penale, din Europa, care sanctioneaza inclusiv penal prin incriminare fapta de a spune cuiva ca a fost condamnat. Adica sa nu-i mai rascolesti trecutul ca a fost condamnat.

- Punctul 8: Abdicarea de la obligatii constitutionale: respectarea prezumptiei de nevinovatie si a demnitatii umane.

- Al 9-lea rand: contestarea deciziilor CCR in sensul nerespectarii deciziilor de catre procurori.

- Punctul 10: Nerespectarea planului de management. In mandatul dansului a crescut numarul delegarilor. Mai pe romaneste, una spunem, alta facem.

- Al 11-lea rand, tot neindeplinirea obligatiilor asumate in programul de management.

- Al 12-lea rand: neindeplinirea obligatiilor legale in privinta asumarii politicii penale. Legea spune ca MP trebuie sa elaboreze si sa prezinte ministrului propuneri in vederea diminuarii criminalitatii. Prin urmare, procurorul general a crezut ca el face politica penala spunand ca nu e bine ca la o infractiune sa reduci pedeapsa (se refera la criticile lui Lazar in ce priveste modificarile Codurilor Penale si ale Legilor Justitiei).

Rolul procurorului nu e de colegiuitor, ci de a interpreta/aplica legea, daca are dubii sesizeaza CCR.

- 13-lea rand: contestarea modificarilor Legilor Justitiei ulterior controlului de constitutionalitate. Va dau un exemplu: si-a exprimat punctul de vedere pe sectia speciala de procurori, CCR a spus ca e constitutionala, iar el ca procuror de rang inalt e primul chemat sa respecte si sa aplice legea.

- 14-lea rand: Se vorbeste foarte mult sa nu criticam judecatorii, Comisia de la Venetia spune ca nici magistratii sa nu formuleze critici la adresa niciunei persoane. Ce face procurorul general? Afla ca un judecator decide ca un protocol e ilegal, nu doar ca il critica, dar ii face sesizare la Inspectia Judiciara pentru eventuala abatere disciplinara.

- Cand sa o audiem pe dna Florea, procurorul general a facut o sesizare cu o zi inainte si a spus ca intai sa vedem profilul etic al candidatei, care iata tocmai are o sesizare la IJ. Intrebarea mea era atunci de ce nu ati evocat aceeasi preocupare si fata de candidatul de la DIICOT?

- Al 16-lea rand: Mie toate mi se par importante, dar e o chestiune mai semnificativa. 10 august 2018, protestul din Piata Victoriei cu acele evenimente survenite si se deschide un dosar. Exista un ordin al procurorului general care spunea ca, daca ai luat un dosar de la parchetul de pe langa tribunal si-l duci la ICCJ, nu poti sa iei si procurorul. 2-3 procurori sunt mutati de la tribunal, sunt dusi la ICCJ, contrar ordinului. Probabil cineva ii atrage atentia si la cateva zile ulterioare acestei delegari isi anuleaza propriul ordin. Puteti spune ca nu a fost intentionat, si eu cred la fel, ca mai intai l-a anulat, dansul zice abrogat, dar realitatea e de necontestat.

- Ajungem acum la protocoale. Protocolul din 2016 abroga protocolul din 2009. Nu abrogi decat un act juridic, ceea ce inseamna ca aveau valente juridice.

- Asadar, 18: Incalcarea legii prin semnarea de protocoale, crearea de premise pentru o justitie paralela, incompatibila cu statul de drept.

- Punctul 19: 18 se refera la simplul fapt de incheiere a protocolului, 19 de ascundere a adevarului cu privire la incheierea protocolului.

Jurnalistii il intreaba daca a trecut la punctul 20, Toader le raspunde nu, ca insista la 19

- La punctul 20 tot de protocoale. A fost un gest de sfidare, pe 20 martie 2018 a trimis protocolul din 2009, ala care tocmai fusese "abrogat". Adica il dai pe ala care nu mai e in vigoare si nu spui nimic de celelalte.

- Concluzii: Necesitatea revenirii la normalitate, adica cunoasterea si respectarea competentelor constitutionale, legale si in acelasi timp o interpretare si o aplicare a legii in baza principiului loialitatii constitutionale. Loialitatea n-am definit-o eu, e un principiu de rang constitutional. De aceea, o norma juridica se interpreteaza in sensul legii fundamentale, in sensul asigurarii functionarii autoritatilor, indiferent de rangul pe care il au. Loialitatea e definita coerent si frumos printr-o bogata jurisprudenta a CCR.

- Sigur ca mai exista o concluzie, aceea de a ramane in limitele nu numai a competentelor si loialitatii, ci si a bunei-cuviinte (sic!).

- Prin urmare, consideram ca actele si faptele enumerate in raport de netolerat intr-un stat de drept demonstreaza ca activitatea manageriala a dlui Augustin Lazar contravine obligatiilor constitutionale si legale. Nu se mai poate sustine ocuparea in continuare si exercitarea functiei de conducere din cadrul Ministerului Public.

- Declansez procedura de revocare din functie a procurorului general al Romaniei, Augustin Lazar. Prezentul raport va fi transmis in seara aceasta catre sectia de procurori a CSM, in vederea studierii, analizarii si elaborarii avizului consultativ, precum si presedintelui Romaniei pentru a decide competentele legale ce ii revin.

- Jurnalistii vor sa puna intrebari, Toader le spune ca nu e conferinta, ci declaratie: "Stabilim intr-o zi, cand doriti dvs, si facem o conferinta".

Jurnalisti propun ca maine dimineata: "Maine dimineata sunt in concediu", raspunde Toader.

Lazar a fost evaluat dupa un protocol publicat de Valcov

Evaluarea lui Lazar a fost demarata in data de 25 august de catre ministrul Justitiei, dupa ce protocolul incheiat in 2016 intre Parchetul General si Serviciul Roman de Informatii a fost facut public de Darius Valcov.

"Declansez procedura legala pentru evaluarea activitatii manageriale desfasurata de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie!

Zilele acestea aflam ca in realitate a fost "desecretizat" un protocol "abrogat" inca din 2016. Aceasta deoarece, potrivit art. 27 al Protocolului din decembrie 2016, "La data intrarii in vigoare a prezentului Protocol se abroga Protocolul de cooperare intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul securitatii nationale nr.....din 04.02.2009".

Folosirea sintagmei "se abroga", (sic!) arata si faptul ca semnatarii respectivelor Protocoale au inteles sa le confere acestora valente normative", a explicat ministrul in postarea de atunci tot de pe Facebook.

Ulterior, procurorul general Augustin Lazar a reactionat afirmand ca asa zisa tema prezentata este una falsa si ca Ministerul Justitiei fusese informat cu mult inainte de aceste protocoale.

Mai mult, Lazar a afirmat ca toate aceste atacuri asupra Parchetului General pe tema protocoalelor au loc pentru a destabiliza institutia cand se lucreaza la solutionarea unor dosare extrem de importante, cum ar fi cel al Revolutiei si al violentelor din 10 august din Piata Victoriei.

Citeste si:
Alexandru Rafila anunță când se va introduce certificatul verde. Cât de aproape este vaccinarea obligatorie
Alexandru Rafila anunță când se va introduce certificatul verde. Cât de aproape este vaccinarea obligatorie
Certifictul verde va fi introdus temporar, după o perioadă de trei săptămâni de creștere consecutivă a numărului de cazuri, a anunțat miercuri, 8 decembrie, ministrul Sănătății,...
Primăriile care nu au contract de salubrizare pe colectare selectivă a deșeurilor vor fi amendate. Ministrul Mediului amenință și cu plângeri penale
Primăriile care nu au contract de salubrizare pe colectare selectivă a deșeurilor vor fi amendate. Ministrul Mediului amenință și cu plângeri penale
Aproximativ 700 de localităţi din țară nu au contract pentru colectarea selectivă a deşeurilor, a anunțat miercuri, 8 decembrie, ministrul Mediului, Tanczos Barna. Acesta a amintit că...