Augustin Lazar respinge acuzatiile ca ar fi facut politie politica si explica legatura cu dizidentii de la Penitenciarul Aiud

Procurorul general al Romaniei, Augustin Lazar, respinge acuzatiile care i s-au adus, marti, ca ar fi facut politie politica si sustine ca atacurile din ultimele zile vizeaza decredibilizarea sa si destabilizarea Ministerului Public.

"Resping categoric afirmatiile nefondate lansate in spatiul public, in cursul zilei de azi, de catre anumite persoane interesate, potrivit carora as fi facut politie politica", se arata in comunicatul emis de Biroul de informare si relatii publice din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ).

In sustinerea declaratiei sale, Augustin Lazar invoca adeverintele emise pe numele sau de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii.

"Aceasta dezinformare este contrazisa de adeverintele Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) din datele de 18 iunie 2009, 14 februarie 2019, 27 februarie 2019, acte publice ce pot fi consultate pe site-ul acestei institutii si in care se precizeaza ca nu exista documente din care sa rezulte calitatea mea de lucrator sau de colaborator al securitatii", spune Augustin Lazar.

Procurorul general considera ca atacurile din ultimele zile vin in contextul candidaturii sale pentru un nou mandat si vizeaza atat decredibilizarea sa, cat si destabilizarea Ministerului Public.

"Fata de cele expuse anterior, apreciez ca atacurile concertate din ultimele zile la adresa mea, in contextul derularii procedurii de desemnare a viitorului procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie urmaresc atat decredibilizarea mea in calitate de procuror general cat si destabilizarea Ministerului Public", sustine Augustin Lazar.

El face precizari si despre acuzatiile aduse in ultimele zile ca ar fi luat decizii in privinta unui dizident comunist pe vremea cand era procuror membru in Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud.

"Cu referire la acest aspect, precizez ca rolul acestei comisii nu era de a dispune punerea in libertate a unor condamnati, acesta fiind exclusiv atributul instantei de judecata, ci de a verifica indeplinirea criteriilor tehnice prevazute de art. 59 - 60 din Codul penal din 1969 (indeplinirea unei fractii minime obligatorii din pedeapsa ce se executa si inexistenta rapoartelor de sanctionare disciplinara), verificare ce privea toti condamnatii penitenciarului care indeplinisera o parte a pedepsei prevazuta ca fractie obligatorie si care avea un caracter strict juridic. Institutia liberarii conditionate este reglementata similar si in prezent (art. 99 si urmatoarele din Codul penal si, respectiv, art. 587 din Codul de procedura penala), cu mentiunea ca acum verificarile sunt efectuate de catre judecator", explica Augustin Lazar.

In finalul declaratiei de presa, procurorul general al Romaniei precizeaza ca de-a lungul intregii sale cariere profesionale, "activitatea desfasurata in calitate de procuror a fost circumscrisa respectarii stricte a dispozitiilor legale, fara a fi afectata de influente de natura politica".

Ciucă, despre atacul Iranului asupra Israelului: „O situaţie care generează atenţia tuturor liderilor lumii. Potenţialul de escaladare este foarte mare”

Nicolae Ciucă, preşedintele Senatului a declarat marţi, 16 aprilie, despre atacul Iranului asupra Israelului că a fost şi e o situaţie care generează atenţia tuturor liderilor lumii, pentru...

Coaliția nu renunță, ”în acest moment”, la Cătălin Cîrstoiu. De ce spune PNL că nu îl poate susține pe Cristian Popescu Piedone la Capitală

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat marţi, 16 aprilie, că, în acest moment, la nivelul coaliţiei s-a menţinut decizia ca medicul Cătălin Cîrstoiu să fie candidatul coaliţiei la...