Parchetul General: Modificarile facute la Codul Penal incalca Constitutia si tratatele internationale semnate de Romania

Parchetul General a identificat cel putin 20 de aspecte de neconstitutionalitate in cazul modificarilor facute Codului Penal, potrivit unei analize care a fost realizata pe baza observatiilor primite de la unitatile si structurile specializate de parchet din cadrul Ministerului Public. O parte dintre modificari incalca Dreptul international.

"Avand in vedere modul in care au fost adoptate o serie de modificari ale Codului Penal si Codului de Procedura Penala, fara a fi luate in considerare observatiile si propunerile formulate de catre Consiliul Superior al Magistraturii si asociatiile profesionale ale judecatorilor si procurorilor, fara a exista o consultare si o colaborare reala cu institutiile judiciare investite cu aplicarea legislatiei penale, analiza realizata in cadrul Ministerului Public a fost inaintata subiectilor cu drept de sesizare a Curtii Constitutionale", arata Parchetul General, intr-un comunicat de presa.

Criticile de neconstitutionalitate vizeaza modificari controversate care au fost mediatize, cum ar fi: conditiile liberarii conditionate in cazul pedepsei inchisorii, confiscarea extinsa, definitia functionarului public si infractiunile de favorizarea faptuitorului, marturia mincinoasa, traficul de influenta, abuzul in serviciu sau constituirea unui grup infractional organizat.

Mass-media a speculat ca o parte dintre aceste infractiuni ar fi cu dedicatie, dupa ce mai multi lideri politici sunt cercetati/judecati pentru aceste infractiuni.

Analiza aspectelor de neconstitutionalitate identificate in cuprinsul legii de modificare si completare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal a fost postata pe site-ul Ministerului Public.

Cazul abuzului in serviciu

De exemplu, in cazul infractiunii de abuz in serviciu, Parchetul General arata ca modificarea textului incalca dispozitiile Conventiei Natiunilor Unite impotriva coruptiei adoptata la New York la 31 octombrie 2003, ratificata de Romania prin Legea 365 din 15 septembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial nr. 903/05 octombrie 2004 si, prin aceasta, dispozitia inscrisa in articolul 11 din Constitutia Romaniei.

Potrivit articolului 19 din Conventie, "fiecare stat parte trebuie sa adopte masurile legislative si alte masuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infractiune, in cazul in care actele au fost savarsite cu intentie, faptei unui agent public de a abuza de functiile sau de postul sau, adica de a indeplini ori de a se abtine sa indeplineasca, in exercitiul functiilor sale, un act cu incalcarea legii, in scopul de a obtine un folos necuvenit pentru sine sau pentru alta persoana sau entitate".

Procurorii sustin ca forma propusa in proiectul de modificare, care restrange nepermis de mult domeniul de aplicabilitate al infractiunii, reprezinta o incalcare a acestei obligatii instituita in sarcina statelor parte si, implicit, a dispozitiei constitutionale inscrise in articolul 11 potrivit careia "Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte" iar, "tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern".

Parchetul General arata ca reglementarea propusa prin textul de modificare a articolului 297 Cod Penal este de natura sa conduca la excluderea din sfera raspunderii penale a unor fapte ilicite care presupun exercitarea de catre functionarii publici a indatoririlor de serviciu in mod necinstit si incorect, afectand prin aceasta drepturile si interesele cetatenilor si ale persoanelor juridice.

Se legalizeaza "furtul"

Modificarea textului ar restrange nepermis de mult domeniul de aplicare a raspunderii penale a functionarului public prin cerinta ca obtinerea folosului material necuvenit sa fie pentru "sine, sot, ruda sau afin pana la gradul II inclusiv".

Limitarea sferei beneficiarilor folosului material necuvenit doar la sot, parinti, frati si afini pana la gradul II, legalizeaza practic celelalte fapte de abuz in serviciu ale functionarului public savarsite cu scopul de a obtine un folos material necuvenit pentru alte rude apropiate sau alte persoane.

"Concret, functionarul public, este aparat de raspunderea penala daca prin neindeplinirea sau indeplinirea prin incalcarea atributiilor reglementate in mod expres de lege, ordonante de urgente sau ordonante de guvern asigura un folosul material necuvenit pentru alte rude apropiate (nepoti, veri etc), concubini, prieteni sau persoane cu care au stabilit diverse intelegeri sau parteneriate", au precizat procurorii.

I.S.

A crescut cifra de afaceri din industrie în România. Ultimele date INS privind piața internă și externă

Conform datelor anunțate la 17 aprilie de INS, pentru februarie 2024, cifra de afaceri din industrie (piaţa internă şi piaţa externă), a crescut față de luna ianuarie cu 11,7%, și cu 8,2%...

Final în scandalul din PMP, după 2 ani. Cine rămâne la conducerea partidului

Partidul Mişcarea Populară (PMP) a anunţat că, în cursul zilei de miercuri, Curtea de Apel Bucureşti a respins recursurile formulate de Cristian Diaconescu şi, prin urmare, ”a fost validat...