Efectele deciziei CEDO in cazul Kovesi: Augustin Lazar ar putea castiga daune morale si scuze din partea Ministerului Justitiei

Autor: Ionel Stoica - Redactor-sef adjunct Ziare.com
Miercuri, 20 Mai 2020, ora 18:40
31212 citiri
Efectele deciziei CEDO in cazul Kovesi: Augustin Lazar ar putea castiga daune morale si scuze din partea Ministerului Justitiei
Foto: Alexandru Dobre/Mediafax/Hepta.ro

Motivarea Curtii de Apel Alba Iulia in procesul in care a respins ca inadmisibila actiunea fostului procuror general al Romaniei, Augustin Lazar, care cerea daune morale de 1 leu si scuze din partea Ministerului Justitiei, este in contradictie cu decizia CEDO din cazul Kovesi contra Romaniei, potrivit unor specialisti in drept consultati de Ziare.com.

Decizia Curtii de Apel Alba Iulia este in prima instanta si poate fi contestata.

Contactat de Ziare.com, Augustin Lazar a confirmat ca o sa faca recurs in acest caz la Inalta Curte.

Ziare.com a analizat decizia Curtii de Apel Alba Iulia care a fost redactata in aceasta luna si care ar intra in contractie cu decizia CEDO. O analiza exhaustiva a acesteia, la finalul articolului.

Toader, inarmat cu decizia CCR in cazul Kovesi

Pentru a intelege mai bine acest caz, trebuie precizat faptul ca fostul ministru al Justitiei, Tudorel Toader, a cerut revocarea lui Augustin Lazar din functia de procuror general al Romaniei, in octombrie 2018.

Asta dupa ce CCR, prin Decizia 358 din 30 mai 2018, a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre ministrul Justitiei si presedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul sefului statului de a da curs propunerii de revocare din functie a Laurei Codruta Kovesi.

Practic, argumentul suprem al lui Tudorel Toader pentru a cere revocarea a lui Lazar a fost Decizia CCR nr. 358/30 mai 2018, prin care Curtea a hotarat revocarea lui Kovesi din functia de procuror sef al DNA.

In opinia fostului ministru, la acel moment, exista deja o jurisprudenta in cazul revocarilor procurorilor-sefi.

Reamintim ca, potrivit CEDO, aceasta decizie a stat la baza incalcarii a doua drepturi fundamentale in cazul Laurei Codruta Kovesi: cel la libera exprimare si cel la justitie.

Pentru Tudorel Toader, insa, la momentul octombrie 2018, era atuul care ar fi dus la revocarea incomodului procuror general, care critica frecvent derapajele legislative ale coalitiei PSD-ALDE.

Cazuri diferite

Cazurile Lazar si Kovesi difera prin modul in care acestea au evoluat pe parcursul procedurii de revocare initiate de Tudorel Toader.

In primul rand, Kovesi nu a contestat in instanta raportul ministrului Justitiei, nici avizul Sectiei pentru procurori din CSM - care era favorabil fostei sefe DNA, nici decizia CCR ("Presedintele Romaniei urmeaza sa emita decretul de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura Codruta Kovesi") - care era "definitiva si general obligatorie" si nici decretul prezidential de revocare din functie.

Pe de alta parte, Lazar a ales alta strategie si a contestat in instanta raportul realizat de fostul ministru al Justitiei, Tudorel Toader, a cerut suspendarea si anularea acestuia. Similar cu cazul Kovesi, CSM a avizat negativ solicitarea lui Toader.

In decembrie 2018, Toader a trimis cererea de revocare la Administratia Prezidentiala si a avertizat ca o sa sesizeze din nou CCR in cazul unui refuz.

Klaus Iohannis a respins insa in ianuarie 2019 cererea de revocare, dar Viorica Dancila nu a mai sesizat Curtea Constitutionala in acest caz, desi Toader ar fi facut o cerere in acest sens. Criticat de asociatiile de magistrati si societatea civila, scaunul de ministru al lui Tudorel Toader incepea sa se clatine.

"Am plecat cand am vrut eu"

Cum mandatul lui Augustin Lazar la sefia Parchetului General expira in aprilie 2019, Toader a anuntat, in februarie 2019, declansarea procedurii de numire a unui nou procuror general.

Lazar candideaza pentru un nou post, dar Toader respinge toate candidaturile si reia procedura. In aceasta situatie, fostul procuror general isi depune cererea de pensionare si paraseste magistratura, iar la finalul mandatului face o declaratie elocventa: "am plecat cand am vrut eu!"

Pe 17 aprilie 2019, PSD retrage sprijinul lui Toader, care este demis din functia de ministru al Justitiei. Scrie insa pe Facebook despre Lazar si face trimitere la decizia CCR nr. 358 din 30 mai 2018: "Motivele revocarii, suficiente prin continutul lor, au fost mentionate in propunerea de sesizare a CCR. Exista jurisprudenta constitutionala, in sensul obligatiei de revocare. MJ nu putea sa sesizeze direct CCR!"

Foto: Agerpres/Flickr/Presedintia Romaniei la Consiliul Uniunii

CEDO: Lui Kovesi i s-a incalcat dreptul la justitie

Dupa ce am stabilit cum au decurs procedurile de revocare in cazurile Kovesi si Lazar, sa vedem ce spune CEDO in procesul deschis de fosta sefa DNA.

In primul rand, cu privire la posibilitatea fostei sefe DNA de a contesta in fata instantelor, raportul ministrului Justitiei care propunea revocarea ei, CEDO motiveaza ca CCR a considerat ca raportul nu putea produce vreun efect prin el insusi si ca reprezenta un act preliminar care conducea la emiterea decretului prezidential.

"Mai mult, chiar presupunand ca o contestatie impotriva acelui act ar fi fost admisibila in fata instantelor de contencios administrativ, din documentele prezentate de Guvern rezulta ca organizatii non-guvernamentale din tara au incercat aceasta cale fara succes si nu a fost prezentat niciun alt exemplu de proceduri administrative initiate impotriva unui act similar.

Prin urmare, nu s-a stabilit, in contextul cazului reclamantei, ca vreo contestare a raportului ministrului Justitiei depusa in fata instantelor de contencios administrativ ar fi constituit un remediu national eficient," explica CEDO.

Sursa: Ziare.com

Dreptul de a contesta in fata unui tribunal deciziile adoptate de CSM cu privire la cariera si drepturile procurorilor era prevazut expres de lege. Totusi, de vreme ce decizia adoptata de CSM i-a fost favorabila lui Kovesi, aceasta nu avea niciun interes sa o conteste.

Kovesi ar fi avut la dispozitie doar posibilitatea formala de a contesta decretul emis de Klaus Iohannis. Judecatorii europeni explica: "Avand in vedere limitele precise stabilite de Curtea Constitutionala, cererile formulate in fata instantelor de contencios administrativ ar fi fost eficient doar la examinarea legalitatii externe a decretului prezidential, oferind, asadar, doar un control formal. O asemenea cale nu ar fi reprezentat o solutie pentru esenta cererii reclamantei - faptul ca revocarea ei a constituit o sanctiune disciplinara ilegala, provocata de opiniile ei exprimate in mod public, in contextul reformelor legislative - care ar fi cerut examinarea fondului si legalitatea interna a decretului in discutie."

Concluzia CEDO: fosta sefa DNA nu a avut la dispozitie la nivel national o cale pentru a ataca in fata unei instante ceea ce aceasta dorea sa conteste cu adevarat, anume "motivarea revocarii sale din functia de procuror sef."

Instanta: Cererea lui Lazar este inadmisibila

Dar sa ne intoarcem la cazul lui Augustin Lazar. Dupa cum aratam la inceputul articolului, Curtea de Apel Alba a respins pe 6 noiembrie 2019 ca inadmisibila cererea lui Augustin Lazar privind anularea raportului de evaluare realizat de Tudorel Toader in momentul in care a propus revocarea sa din functie.

De asemenea, magistratii au respins si cererea lui Lazar care solicita daune morale de 1 leu si scuze publice din partea Ministerului Justitiei.

Instanta a motivat abia acum aceasta decizie. Cererea lui Lazar a fost respinsa in baza motivarii Deciziei CCR nr. 358/30 mai 2018, de revocare a Laurei Codruta Kovesi.

"In ceea ce priveste raporturile dintre presedintele Romaniei si ministrul Justitiei, cu privire la competentele constitutionale ce trebuie exercitate in procedura de revocarea a procurorilor de rang inalt, acestea au fost analizate de instanta de contencios constitutional in Decizia nr. 358/30.05.2018 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 473/07.06.2018, considerente care se impun cu forta obligatorie prevazuta de art. 147 alin. 4 din Constitutie," arata Curtea de Apel Alba Iulia.

Pe cateva pagini sunt enumerate motivele CCR din cazul Kovesi. In esenta, se arata ca raportul privind propunerea de revocare din functie a unui procuror-sef nu poate fi contestat in instanta de contencios-administrativ.

Trimitere la decizia CCR

Chintesenta este tot din decizia CCR: argumentele cuprinse in propunerea de revocare a procurorului din functia de conducere, prevazuta de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, precum si temeinicia acestora se subsumeaza competentei discretionare a ministrului Justitiei, si nu a presedintelui Romaniei, generand, astfel, o raspundere politica, in primul rand, a ministrului Justitiei si, in al doilea rand, a Guvernului in fata Parlamentului.

"Conchizand cu privire la aspectele mai sus evocate, Curtea de Apel retine ca

procedura de revocare a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este initiata de ministrul Justitiei care, in temeiul unei competente speciale si al unui raport de evaluare, intocmeste o propunere scrisa, supusa unui aviz consultativ al CSM, adresata presedintelui Romaniei care, in baza unei competente legate, analizeaza legalitatea derularii procedurii sub aspectul verificarii limitative a emitentului, temeiului de drept, existentei propunerii ministrului Justitiei de revocare a procurorului din functia de conducere si a comunicarii acesteia in vederea emiterii avizului de catre Consiliul Superior al Magistraturii - Sectia pentru procurori, semnaturii si o finalizeaza, in ipoteza intrunirii cerintelor de legalitate, prin emiterea decretului de revocare din functie, act administrativ unilateral care poate fi supus controlului instantei de contencios administrativ numai in ceea ce priveste aspectele de legalitate a procedurii care puteau fi verificate si de presedinte, in temeiul competentei sale si a cerintei publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei.

Argumentele cuprinse in propunerea de revocare a procurorului din functia de conducere, precum si temeinicia acestora se subsumeaza competentei discretionare de rang constitutional a ministrului Justitiei, generand, astfel, o raspundere politica, astfel ca o contestare a lor nu poate fi dedusa analizei instantei de contencios administrativ," explica Curtea de Apel Alba Iulia.

Judecatori: Nu este un act administrativ

In concluzie, propunerea de revocare a lui Augustin Lazar nu poate intruni elementele actului administrativ, ea nefiind apta sa produca, prin ea insasi, efectele juridice referitoare la revocarea procurorului general, ci reprezinta doar o operatiune administrativa prealabila emiterii actului administrativ individual apt sa produca efectul urmarit, respectiv revocarea din functia de conducere, dar care este conditionat de indeplinirea unor cerinte de legalitate asupra caruia emitentul actului administrativ are competente de control.

"Competenta presedintelui Romaniei, desi este una legata, nu poate fi interpretata ca atragand obligatia automata a acestuia de a emite actul administrativ atat timp cat legea fundamentala, dar si cea organica ii recunosc competente de control (chiar limitate fiind).

Pe de alta parte, in lipsa emiterii decretului, propunerea ministrului Justitiei nu produce efecte substantiale, iar efectele procedurale invocate de reclamant nu sunt suficiente pentru a o califica drept act administrativ," conchide Curtea de Apel Alba Iulia.

Inalta Curte urmeaza sa dea decizia definitiva in acest caz.

Controversata taxă pe soare, eliminată de Guvern. Anunțul ministrului Energiei pentru prosumatori
Controversata taxă pe soare, eliminată de Guvern. Anunțul ministrului Energiei pentru prosumatori
Guvernul a adoptat joi, 28 martie, Ordonanţa pentru modificarea şi completarea OUG 27/2022 prin care este eliminată taxa pe soare pentru prosumatori şi actualizează schema de sprijin pentru...
Se interzise fumatul țigărilor electronice în spațiile publice închise și în birouri. Ce mai prevede legea promulgată de Klaus Iohannis
Se interzise fumatul țigărilor electronice în spațiile publice închise și în birouri. Ce mai prevede legea promulgată de Klaus Iohannis
O lege promulgată deja de președintele Klaus Iohannis interzice vânzarea către minori a țigărilor electronice, dar și a dispozitivelor de vapat, cu sau fără nicotină. Acestea au fost...
#Augustin Lazar CCR, #CCR Kovesi, #CEDO kovesi, #CEDO demitere Kovesi , #procuror general