Procurorul general avertizeaza: modificarile la Legile Justitiei pot crea blocaj institutional, incalca independenta procurorilor, unele sunt neconstitutionale

Marti, 19 Februarie 2019, ora 20:10
3927 citiri
Procurorul general avertizeaza: modificarile la Legile Justitiei pot crea blocaj institutional, incalca independenta procurorilor, unele sunt neconstitutionale

Procurorul general al Romaniei, Augustin Lazar, isi exprima ingrijorarea fata de blocajul institutional pe care ar putea sa il provoace la nivelul Ministerului Public modificarile de marti aduse du guvern, prin ordonanta de urgenta, Legilor Justitiei.

"Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ), luand in considerare concluziile Curtii Europene a Drepturilor Omului formulate in cauza Baka c. Ungariei (Hotararea din 27 mai 2014), vazand proiectul ordonantei de urgenta transmis Consiliului Superior al Magistraturii, isi exprima ingrijorarea fata de blocajul institutional al Ministerului Public ce ar putea fi generat de recentele modificari ale legilor justitiei si de asemenea fata de neconstitutionalitatea unora dintre prevederi", se arata intr-un comunicat al Ministerului Public, postat pe pagina de Facebook.

Augustin Lazar isi argumenteaza, pe puncte, ingrijorarea exprimata:

● In ceea ce priveste modificarea art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004.

- Urgenta si situatia extraordinara pentru adoptarea acestei solutii legislative nu sunt justificate in expunerea de motive si in preambulul ordonantei de urgenta, Guvernul neexpunand niciun motiv pentru care, in privinta functiilor de conducere prev. de art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 sa deroge de la principiul separarii carierelor, consfintit prin modificarile aduse Legilor nr. 303/2004, nr. 304/2004 si 317/2004 in cursul anului 2018, potrivit carora, gestionarea carierei procurorilor se realizeaza de catre Sectia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Interventia legislativa da expresie unei abordari inconsecvente a principiului separarii carierelor si, sub acest aspect se observa ca solutia legislativa ce ar urma sa fie adoptata de Guvern, ca legiuitor delegat, nu a fost edictata in scopul de a raspunde unei nevoi de reglementare stringente, unicul scop al reglementarii fiind doar acela de a contracara vointa Parlamentului, ca organ legislativ suprem.

In acelasi context, se constata ca dispozitiile potrivit carora pot fi numiti in functiile de conducere prev. de art. 54 alin. (1) si judecatori care au indeplinit functia de procuror induc un tratament juridic discriminatoriu intre judecatori si procurori, de vreme ce, procurorii nu pot accede in functii de conducere din cadrul instantelor judecatoresti si nici chiar in functii de executie corespunzatoare instantei la nivelul careia isi desfasoara activitatea.

Se observa ca modificarea adusa art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 nu mai contine nicio conditie de vechime minima pentru numirea in functiile de conducere la varful ierarhiei Ministerului Public, ceea ce atrage lipsa de previzibilitate a normei de modificare.

Sunt ignorate de asemenea si recomandarile Rapoartelor MVC, Comisiei de la Venetia si GRECO.

Introducerea art. 54 alin. (7 ind.1) din Legea nr. 303/2004 si art. 17 din proiectul ordonantei

Introducerea acestor modificari este justificata in expunerea de motive a proiectului ordonantei de urgenta prin: "necesitatea consolidarii institutionale a acestor structuri de parchet, dandu-se eficienta dispozitiilor legale care sa reglementeze mecanismele de numire in aceste functii de conducere, cu evitarea situatiilor de provizorat, lipsa unor conduceri stabile a acestor institutii judiciare generand probleme in ceea ce priveste asigurarea unui management de calitate".

Argumentele constand in lipsa unei conduceri stabile si a unui management de calitate se plaseaza exclusiv la nivel de asertiune, nefiind produsa nicio dovada factuala in sprijinul acestora.

Aratam insa, ca, aplicarea coroborata a dispozitiilor tranzitorii din art. 17, si art. 54 alin. 7 ind.1 este susceptibila sa produca efecte previzibile contrare motivelor indicate de initiatorul proiectului de reglementare. Se va crea provizoratul pretins a fi inlaturat si, mai mult, acesta va fi accentuat, in conditiile lipsei unor mecanisme care sa permita ocuparea acestor functii prin numire in termenul de 45 de zile prevazut de art. 17 din proiect.

O asemenea situatie, va conduce la blocaj institutional la varful Ministerului Public si al structurilor precizate, ceea ce pune in discutie incalcarea art. 115 alin. (6) din Constitutie, potrivit caruia, ordonantele de urgenta nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului si creeaza premisele unui conflict juridic de natura constitutionala. Este de preferat o conducere "provizorie" decat absenta oricarei conduceri, mai ales in sistemele care functioneaza pe principiul controlului ierarhic si al unitatii de actiune.

Introducerea alin. (6) din art. art. 88 ind.1 din Legea nr.304/2004

Potrivit expunerii de motive a proiectului de reglementare, prin adoptarea acestor dispozitii se tinde la inlaturarea unor neclaritati sau dificultati legate de functionarea pana in prezent a Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.

Precizarea introdusa nu era necesara, de vreme ce ierarhia functiilor rezulta in mod clar din reglementarea acestei structuri (Sectiunea nr. 2 ind.1 din Cap. II- Organizarea Ministerului Public al Legii nr. 304/2004 - procuror sef sectie, procuror sef adjunct sectie, procuror), aspect absolut clar si valabil in tot sistemul Ministerului Public, acolo unde exista sectii/directii.

In plus, ea prezinta potentialul de a crea dificultati de interpretare si aplicare a dispozitiilor din Codul de procedura penala; de asemenea, in raport cu unele dintre dispozitiile acestui cod, este redundanta, de pilda, art. 318 alin. (10) din Codul de procedura penala.

Solutia legislativa contravine par. 150 teza finala si par. 151 din Decizia nr. 33/2018 a Curtii Constitutionale, ceea ce constituie o incalcare a art. 147 alin. (4) din Constitutie.

Prin efectul lor concret, aceste dispozitii inlatura controlul ierarhic pe care il exercita potrivit legii procurorul general al PICCJ, ceea ce contravine art. 132 alin. (1) din Constitutie si principiului constitutional, al controlului ierarhic, care sta la baza functionarii Ministerului Public.

Dispozitiile art. 14 pct. 6 care instituie atributia Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie de a exercita si retrage caile de atac, coroborate cu disp. art. 88 ind.8 alin. (2) care prevede participarea la solutionarea acestor proceduri a procurorilor din cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de catre procurori din cadrul parchetului de pe langa instanta investita cu judecarea cauzei este criticabila pentru urmatoarele argumente:

- incalca independenta procurorului de sedinta, prev. de art. 67 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, in conditiile in care procurorii care exercita/retrag calea de atac nu fac parte din aceeasi structura (sectie/unitate de parchet) din care fac parte procurorii care participa la solutionarea cauzelor;

- lipsa de identitate a structurilor din care fac parte procurorii mentionati creeaza si premisele unor disfunctionalitati, contrar celor afirmate in expunerea de motive.

Toate aceste modificari pot conduce la aparitia unui blocaj institutional, Ministerul Public putand ajunge in situatia de a nu-si exercita corespunzator atributiile constitutionale de reprezentare a intereselor generale ale societatii, aparare a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor.

Amintim ca guvernul a adoptat marti o ordonanta de urgenta pentru modificarea Legilor Justitiei si a unor regulamente privind admiterea la INM.

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader a precizat ca propunerile de modificare au venit din partea CSM si a argumentat "urgenta" ordonantei prin concursul de admitere la Institutul National al Magistraturii.

Ministrul Justitiei a spus ca o modificare importanta se refera la functiile de rang inalt din Ministerul Public, functii pentru care potrivit legii anterioare se prevede mandat fix de 3 ani, care poate fi reinvestit.

"Ce aduce nou OUG. Aceste functii de rang inalt unde procedura se initiaza de ministrul Justitiei nu pot fi delegate. Ele trebuie ocupate numai prin procedura prevazuta de lege", a spus Toader.

Totodata, OUG mai prevede ca emiterea avizului consultativ pentru procurori, care acum revine Sectiei de procurori, va fi dat de plenul CSM.

Iata si reactia prim-vicepresedintelui Comisiei Europene Frans Timmermans la ordonantele lui Toader

Citeste si:
Averea fabuloasă adunată de Diana Șoșoacă, senatoarea recent executată silit de ANAF
Averea fabuloasă adunată de Diana Șoșoacă, senatoarea recent executată silit de ANAF
Senatoarea Diana Șoșoacă a fost recent executată silit de către ANAF pentru neplata datoriilor la stat. Conform ultimei declarații de avere a politicianului, aceasta deține numeroase...
Ministrul Digitalizării anunță când vom scăpa de dosarul cu șină. „Semnez zilnic munți de documente”
Ministrul Digitalizării anunță când vom scăpa de dosarul cu șină. „Semnez zilnic munți de documente”
Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, a declarat sâmbătă, 13 august, că zilnic semnează ”munţi de documente” pe hârtie, dar afirmă că a semnat şi electronic contractul de...