Țările est-europene cumpără aur ca și cum s-ar pregăti pentru vremuri grele. Ce face BNR?

Țările est-europene sunt în acest moment printre cei mai mari cumpărători de aur la nivel global, în încercarea de a se pune la adăpost de tensiunile geopolitice.

Victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA a îndreptat și mai puternic băncile centrale din Europa de Est către aur, pe care îl văd ca pe un refugiu sigur în fața furtunii.

În România, rezerva de aur a Băncii Naționale se păstrează neschimbată la 103,6 tone din septembrie 2019, când a scăzut de la 103,7 tone, cât era în august 2019.

Protecție în fața neprevăzutului și reducerea volatilității

Rezerva de aur a Băncii Naționale a Cehiei a crescut de cinci ori, de când actualul guvernator, Ales Michl, a preluat mandatul în 2022.

Michl nu a făcut un secret din faptul că dorește să diversifice rezervele băncii și a anunțat un plan ambițios a dubla stocul de aur al țării la 100 de tone metrice în următorii trei ani, pentru a reduce volatilitatea.

”Și pentru asta, avem nevoie de un activ cu corelație zero cu acțiunile, iar acel activ este aurul.”, a declarat Michl pentru Bloomberg.

Băncile centrale de la Varșovia până la Belgrad se alătură goanei aurului ca o modalitate de a diversifica investițiile, făcând din Europa de Est unul dintre cei mai mari cumpărători și contribuind la impulsionarea prețului aurului, scrie sursa citată.

Polonia a fost cel mai mare cumpărător de aur la nivel global în al doilea trimestru din 2024, potrivit celor mai recente date ale Consiliului Mondial al Aurului.

Guvernatorul băncii centrale a Poloniei, Adam Glapinski, a declarat că rezervele de aur și valută sunt cruciale pentru protejarea economiei împotriva evenimentelor catastrofale.

El a crescut deținerile de lingouri la aproximativ 420 de tone începând cu septembrie, aproximativ jumătate din stocul Indiei sau Japoniei.

Iar Glapinski și-a anunțat scopul de a ridica cota de aur a băncii centrale poloneze la 20% din toate rezervele.

”Siguranță în vremuri grele”

Și Banca Centrală a Ungariei și-a sporit în acest an rezervele de aur cu mai mult de o zecime, ajungând la 110 tone, oficiali de la Budapesta subliniind rolul metalului prețios de refugiu sigur în calea tensiunilor geopolitice în creștere.

În Serbia, președintele Aleksandar Vucic a repatriat aurul țării din afara granițelor și a promis în 2024 că va cumpăra lingouri cu ”fiecare surplus de bani” ce rămâne în cuferele statului sârb, ”pentru a fi în siguranță în vremuri grele”.

Sub conducerea actualului guvernator al băncii centrale a Serbiei, Jorgovanka Tabakovic, a avut loc o triplare a rezervelor de aur la 48 de tone, de la preluarea mandatului în 2012.

”Aurul câștigă valoare și importanță în vremuri de turbulențe globale, în special în conflicte geopolitice și perioade de inflație ridicată. Din păcate, în ultimii ani am văzut ambii factori în joc.”, a declarat Tabakovic pentru sursa citată.

Deși în acest moment se află pe cai mari, analiștii internaționali anticipează o devalorizare a dolarului, fapt ce contribuie suplimentar la goana după aur.

Cât câștigă statul din amnistia fiscală. Datoriile șterse ating pragul de 4,5 miliarde de lei

Aproape jumătate dintre cererile de amnistie fiscală au fost respinse, însă chiar și așa, statul român câștigă miliarde de lei din aceasta măsură. După procesarea a 50% dintre cererile...

Numărul angajaților bugetari a ajuns la o cifră record. Cheltuielile de personal au crescut spectaculos

Aparatul bugetar din România a ajuns, la finalul lunii octombrie 2024, la un număr record de 1.300.297 de posturi ocupate, depășind pentru prima dată din 2009 pragul de 1,3 milioane. Această...