Următoarele măsuri de austeritate îi vor lovi pe cei săraci. Planul guvernului pentru a ține sub control deficitul bugetar

Sambata, 18 Ianuarie 2025, ora 18:48
7889 citiri
Următoarele măsuri de austeritate îi vor lovi pe cei săraci. Planul guvernului pentru a ține sub control deficitul bugetar
Mâini pensionari FOTO Pexels

Guvernul caută soluții pentru a ține sub control deficitul bugetar.

Pentru a ține în frâu deficitul, Guvernul se gândește să taie din banii pentru cardurile de alimente acordate persoanelor vulnerabile, transmite Digi24.

Cardurile pentru alimente, primite de persoanele vulnerabile, vor fi alimentate cu mai puțini bani. Iar una dintre cele mai mari provocări ale executivului este legată de plafonarea prețurilor la energie și gaze. Se caută soluții pentru ca această plafonare să continue, însă nu se știe cum.

Cardurile pentru mâncare au fost alimentate la câte două luni, până anul trecut și au fost acordate șase tranșe în valoare de 250 de lei. Pe anul 2025, suma scade la doar 150 de lei și vor fi primite de pensionari de doar două ori pe an.

Ciolacu: Bugetul va fi construit pe un deficit de 7%

Ministrul Finanțelor va prezenta în Guvern limitele avute în vedere pentru construirea bugetului de stat, între aceste ținte fiind încadrarea într-un deficit de 7% și tot 7% vor fi bani alocați investițiilor, a declarat, joi, prim-ministrul Marcel Ciolacu.

'Astăzi, domnul ministru o să prezinte membrilor Guvernului limitele pentru construirea bugetului de stat. Decizia foarte clară este că ne vom încadra în deficitul de 7% și, de asemenea, vom avea aceeași cifră, de 7%, alocată investițiilor. Ținând cont de faptul că PIB-ul nominal va crește în acest an cu aproximativ 150 de miliarde de lei, automat și suma nominală alocată investițiilor va crește față de anul trecut cu până la 134 de miliarde de lei ', a afirmat Marcel Ciolacu în ședința de guvern.

Deficitul bugetar a urcat la 7,12% din PIB după primele 11 luni din anul trecut, comparativ cu 6,19% din PIB la 10 luni, respectiv 4,58% din PIB în perioada similară a anului 2023, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor.

"Execuţia bugetului general consolidat în primele unsprezece luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 125,72 miliarde de lei, respectiv 7,12% din PIB faţă de deficitul de 73,55 miliarde de lei, respectiv 4,58% din PIB aferent celor 11 luni ale anului 2023", se arată în documentul de la Finanţe.

Veniturile totale au însumat 523,94 miliarde de lei în primele unsprezece luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 12,7% (an/an), iar cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 649,66 miliarde de lei, în creştere în termeni nominali cu 20,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Conform MF, veniturile totale au înregistrat un avans de 12,7% (an/an), susţinut în principal de încasările din venituri curente - contribuţii de asigurări, TVA, accize, impozit pe salarii şi venit, impozit pe profit -, care includ şi efectele amnistiei fiscale instituite prin OUG nr. 107/2024.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 44,74 miliarde lei, în creştere cu 21,7% (an/an).

Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,5%, peste dinamica fondului de salarii din economie (17,1%), evoluţia acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (OUG nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023) şi de majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (HG nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 HG nr. 598/2024). Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (61,0%) şi aferente declaraţiei unice (12,5%).

Dinamica încasărilor din impozitul pe dividende rămâne în teritoriul negativ (-3,7%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creşterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%).

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 172,25 miliarde lei, în creştere cu 20,0% (an/an), peste evoluţia fondului de salarii din economie. Evoluţia acestor încasări a fost influenţată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (OUG nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (HG nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 HG nr. 598/2024) şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară (OUG nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform OUG nr. 4/2023).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 34,40 miliarde lei, consemnând o creştere de 22,3% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenţii economici şi impozitul pe profit de la bănci comerciale. Evoluţia acestei categorii de încasări a fost influenţată negativ de redirecţionarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (-0,6 miliarde lei).

Încasările nete din TVA au înregistrat 108,57 miliarde lei, în creştere cu 15,0% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu aproape 7,0% faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (28,50 miliarde lei în ianuarie - noiembrie 2024, comparativ cu 26,64 miliarde lei în ianuarie - noiembrie 2023). Evoluţia încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susţinută şi de modificările fiscale aduse prin Legea nr. 296/2023, precum creşterea cotei de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10 g/100 g produs), pentru dreptul de utilizare a facilităţilor sportive, transportul de persoane în scop turistic, pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă.

Veniturile din accize au însumat 42,15 miliarde lei, înregistrând o creştere de 25,3%, susţinută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+25,4%), şi în contextul unei evoluţii pozitive a consumului de carburanţi. Totodată, încasările din accizele pentru produsele din tutun au consemnat o dinamică de 22,5%.

"Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile", precizează MF.

Veniturile nefiscale au însumat 46,44 miliarde lei, înregistrând un avans de 16,3% (an/an), susţinut de încasările din vărsăminte din veniturile nete ale BNR şi dividende.

De asemenea, sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 36,85 miliarde lei, în scădere cu 25,5% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 649,66 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 20,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele unsprezece luni ale anului 2024 au înregistrat o creştere cu 3,2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 33,6% din PIB la 36,8% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 148,04 miliarde lei, în creştere cu 23,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 8,4% din PIB, cu 0,9 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 84,01 miliarde lei, în creştere cu 22,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 14,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 26,0% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 35,33 miliarde lei, cu 5,27 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 205,29 miliarde lei, în creştere cu 16,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a indemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie a.c., în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele unsprezece luni ale anului 2024, au fost în sumă de 3,40 miliarde lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 15,89 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,37 miliarde lei) care reprezintă 21,2% din total subvenţii.

Alte cheltuieli au fost de 17,20 miliarde lei, reprezentând în principal burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor potrivit Legii nr. 165/2013 şi a Legii nr. 164/2014.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 48,79 miliarde lei.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 93,11 miliarde lei, în creştere cu 23,99%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 75,10 miliarde lei.

Austeritate, dar nu pentru toată lumea. Șefii CFR și-au mărit indemnizațiile lunare, deși trenurile sunt tot mai deteriorate, iar întârzierile bat toate recordurile
Austeritate, dar nu pentru toată lumea. Șefii CFR și-au mărit indemnizațiile lunare, deși trenurile sunt tot mai deteriorate, iar întârzierile bat toate recordurile
Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători” SA, aflată sub conducerea Ministerului Transporturilor, a decis să majoreze indemnizațiile lunare pentru membrii...
Pericolul din spatele dobânzilor mari la titluri de stat: Cele mai mari probleme bugetare din istorie. ”Cu un extremist președinte, vom fi în faliment”
Pericolul din spatele dobânzilor mari la titluri de stat: Cele mai mari probleme bugetare din istorie. ”Cu un extremist președinte, vom fi în faliment”
Ministerul Finanțelor oferă dobânzi de 6,25% pentru cei care vor să împrumute statul în euro pe 7 ani în cazul titlurilor de stat Fidelis și de 7,95% la titlurile în lei cu o scadență de...
#austeritate, #deficit bugetar, #romani vulnerabili, #carduri alimente , #stiri politice
  1. Un deputat USR îi cere Elenei Lasconi să-l sprijine pe Nicușor Dan la alegerile prezidențiale din mai. „E timpul să fii om de stat!”
  2. Nicușor Dan: ”România merită acea schimbare corectă, care să ne ducă în rândul ţărilor puternice”
  3. Susținător al lui Călin Georgescu, audiat pentru instigare la violență după ce l-a amenințat cu moartea pe președintele interimar Ilie Bolojan
  4. Rusia, optimistă că va trage mari foloase în urma negocierilor cu SUA de la Riad. Mizele de fond ale americanilor legate de petrolul rusesc VIDEO
  5. Un candidat la prezidențiale crede că Georgescu l-a fraierit pe Elon Musk, ”singurul din lume care chiar pune cipuri în creier”
  6. Calendarul alegerilor prezidențiale din mai 2025. Când începe oficial campania electorală
  7. Călin Georgescu cheamă oamenii în stradă cu un mesaj radical: „Pe 21 și 22 ne luăm țara înapoi. La 35 de ani de la Revoluție, istoria se repetă”
  8. Corpul de Control al Ministerului Mediului verifică felul în care a fost administrată Romsilva în ultimii cinci ani. "Să avem o imagine şi mai clară, negru pe alb"
  9. Diana Șoșoacă a făcut circ la CCR. "Veți anula hotărârea de interdicție a candidaturii mele la președinția României?" VIDEO
  10. Un cunoscut politolog cere demisia lui Marcel Ciolacu: ”El e veriga slabă acum. Guvernul se poate recompune în 24 de ore”