Șlapii murdari care ar putea provoca o catastrofă. De ce sunt autoritățile australiene puse pe jar

Este iarnă în Australia și, pentru prima dată în trei ani, mii de rezidenți zboară spre insula indoneziană Bali pentru a-și petrece vacanțele din iulie la soare.

Însă oficialii australieni devin din ce în ce mai îngrijorați de ceea ce vor aduce acasă și iau în considerare să îi sfătuiască pe călători să-și lase șlapii în Bali. Febra aftoasă se răspândește rapid printre bovine în Indonezia, iar marți, 5 iulie, au fost confirmate primele cazuri în Bali, o destinație turistică populară cu zboruri directe către șapte orașe australiene.

„Febra aftoasă ar fi catastrofală dacă ar ajunge în Australia”, a declarat responsabilul veterinar șef al țării, Mark Schipp, care sfătuiește guvernul cu privire la modalități de a ține virusul departe.

Fiebra aftoasă este inofensivă pentru oameni, dar provoacă vezicule dureroase și leziuni la nivelul gurii și picioarelor animalelor cu copite, inclusiv bovine, oi, porci, capre și cămile, împiedicându-le să mănânce și, în unele cazuri, provocând șchiopături severe și moarte.

Boala este considerată cea mai mare amenințare de biosecuritate pentru animalele australiene, iar un focar ar putea duce la sacrificarea în masă a animalelor infectate și ar putea închide piața profitabilă de export de carne de vită din Australia pentru anii următori.

„Efectele asupra fermierilor în cazul în care pătrunde febra aftoasă sunt prea dureroase pentru a putea fi luate în considerare”, a spus Fiona Simson, președintele Federației Naționale a Fermierilor. „Dar nu este vorba doar despre fermieri. Eliminarea a 80 de miliarde de dolari din PIB-ul Australiei ar fi un dezastru economic pentru toată lumea”.

Australia a început să intensifice controalele de biosecuritate în aeroporturi, verificând bagajele pentru produse din carne și brânză și avertizând turiștii că murdăria de pe pantofii lor ar putea cauza din neatenție primul focar de febră aftoasă din Australia din ultimii 150 de ani.

Dar un control care nu a fost încă implementat sunt băile de picioare - recipiente cu substanțe chimice puternice în care pășesc noii sosiți pentru a ucide urmele bolii pe care ar putea să o poarte pe pantofi. Problema este că încălțămintea purtată de obicei în Bali nu este compatibilă cu măsurile standard de biosecuritate.

„Mulți oameni care se întorc din Bali nu poartă cizme, poartă șlapi sau sandale și nu-ți poți permite cu adevărat să pui acea substanță chimică pe piele”, a spus Schipp.

El a precizat că oficialii se gândesc să le spună turiștilor să-și lase în urmă încălțămintea. „Să nu porți deloc pantofi sau să lași încălțămintea în urmă”, a spus Schipp. „Dacă porți șlapi în Bali, atunci lasă-i în Bali”.

Sfatul nu a devenit o instrucțiune oficială încă și este una dintre opțiunile luate în considerare, a adăugat el.

Focar in Indonezia

Febra aftoasă se răspândește deja rapid în Indonezia, unde primele cazuri au fost detectate în aprilie. Până în mai, autoritățile indoneziene au alertat Australia, care, împreună cu Noua Zeelandă, America Centrală și de Nord și Europa de Vest continentală, nu a înregistrat cazuri de febră aftoasă.

Indonezia a încercat să lanseze un program de vaccinare, dar până pe 27 iunie, doar 58.275 din aproximativ 17 milioane de efective ale țării fuseseră vaccinate, a declarat ministrul Agriculturii Syahrul Yasin Limpo.

Schipp a spus că lansarea lentă a reflectat provocările logistice dintr-o țară descentralizată formată din mii de insule.

„Puteți avea vaccinul disponibil la nivel național, dar trebuie să ajungă la nivel provincial și districtual. Și atunci când ajunge acolo, întrebarea este, cum vom introduce asta în animale? Nu sunt ținute în curţi. Nu putem prinde vitele. Nu avem bani pentru benzină. Nu avem bani pentru alocaţia de masă", a spus el. „Sunt tipurile de probleme logistice la care am încercat să lucrăm cu ei”.

Momentul apariției focarului a fost dezastruos pentru Indonezia, cu săptămâni înainte de Idul Adha, „sărbătoarea sacrificiului”, când animalele sunt de obicei vândute în număr mare pentru sacrificare timp de trei zile, începând cu 10 iulie. După ce familiile se roagă și împart o masă împreună, ei sacrifică vitele și împart carnea săracilor.

Mike Tildesley, expert în boli infecțioase la Universitatea din Warwick, a declarat pentru CNN că nu sacrificarea crește dramatic riscul de infecție, ci << circulația semnificativă a animalelor înainte de festivaluri >> ".

„Vedem acest lucru în Turcia – există un festival în fiecare an (unde FMD este endemică) numit Kurban, care implică, de asemenea, sacrificarea unui număr semnificativ de animale, precedată de mișcarea vastă a animalelor în toată țara și o creștere a cazurilor raportate de FMD, observată de obicei când se întâmplă acest lucru”, a explicat el.

„De asemenea, este posibil ca transmiterea să aibă loc ca urmare a contactului cu animalele moarte, în special în primele ore după sacrificare și de aceea eliminarea celor potențial infectate trebuie tratată cu mare grijă”, a spus el.

Până pe 7 iulie, focarul din Indonezia s-a extins la peste 330.000 de animale din 21 de provincii, potrivit Ministerului Agriculturii. Peste 350.000 de animale au fost imunizate.

Linia fină dintre boală și vaccinare

Când febra aftoasă a fost detectată la oi în Regatul Unit în 2001, rezultatele au fost devastatoare. La acea vreme, planurile de urgență ale guvernului acopereau o infecție pe 10 proprietăți, potrivit unui raport guvernamental.

În schimb, boala s-a răspândit în 57 de locații înainte de a fi detectată, iar apoi o lipsă de coordonare a încetinit lansarea vaccinărilor de urgență. În cele șapte luni cat a durat ca virusul să fie eliminat, peste 6 milioane de animale au fost ucise.

Regatul Unit a fost readmis pe lista țărilor care nu suferă de febră aftoasă în anul următor, dar impactul a fost mult mai larg decât comerțul.

Raportul a constatat că „turismul a suferit cel mai mare impact financiar din cauza focarului, vizitatorii din Marea Britanie și din mediul rural fiind descurajați de închiderea inițială a potecilor din zonele pitorești de către autoritățile locale și de imaginile din mass-media". Întregul episod a costat guvernul și sectorul privat un total de 8 miliarde de lire sterline.

Alte țări au învățat lecții din răspunsul Regatului Unit și, de obicei, dacă este detectat un focar, o interdicție de circulație este impusă înainte ca animalele să fie sacrificate și locațiile decontaminate.

Pentru Australia, vaccinarea animalelor este doar o opțiune odată ce virusul intră, deoarece partenerii săi comerciali nu fac diferența între un animal vaccinat și unul bolnav.

Ross Ainsworth, un medic veterinar de 40 de ani care locuiește în Bali, spune că este prea ușor pentru turiștii de pe insulă să intre în contact cu vitele și să ducă virusul acasă.

„Există vite peste tot și acele vite se vor infecta și vor transmite virusul”, a spus el. Virusul poate rămâne în viață pentru câteva zile pe talpa unui pantof sau puțin mai mult dacă este mai rece, a explicat el.

„Așa că, dacă ai ieșit din vila ta și ai pășit în niște salivă infectată și te-ai urcat în taxi și ai zburat acasă, ai mai putea avea o zi și jumătate de virus viabil pe încălțăminte”, a spus el.

Federația Națională a Fermierilor a salutat sporirea controalelor de biosecuritate, dar spune că guvernul ar trebui să „revizuiască în mod continuu” măsurile de securitate și, eventual, să supună toți călătorii care vin din zonele cu risc ridicat unei inspecții de biosecuritate.

„Fiecare persoană ar trebui să fie cel puțin chestionată de un ofițer de biosecuritate, dacă nu este supusă unei inspecții”, a spus Simson, președintele NFF. „Trebuie să continuăm să ne uităm și la stațiile de dezinfectare a încălțămintelor ca opțiune”, a precizat oficialul.

Nori de cenușă pe cerul Indoneziei: Sute de oameni dintr-o insulă au fost evacuați după erupțiile multiple ale unui vulcan VIDEO

Cel puţin 800 de persoane din provincia indoneziană Sulawesi de Nord au fost evacuate, după erupţiile multiple ale vulcanului Ruang din zonă, care de câteva zile aruncă pe cer lavă şi nori...

Poliția australiană, despre atacatorul care a înjunghiat mortal şase persoane la Sydney: "S-a concentrat asupra femeilor"

Bărbatul care a înjunghiat mortal şase persoane la Sydney, într-un centru comercial, a avut ca ţintă femeile, a anunţat poliţia, potrivit BBC. Joel Cauchi, în vârstă de 40 de ani, a...