Cum ne facem de rușine că nu avem o autostradă care să lege nordul de sud. ”Toate oportunitățile ne prind cu chiloții în vine”

Miercuri, 22 Iunie 2022, ora 21:30
4647 citiri
Cum ne facem de rușine că nu avem o autostradă care să lege nordul de sud. ”Toate oportunitățile ne prind cu chiloții în vine”

O autostradă de aproape 440 de kilometri ar trebui să lege nordul de sudul României în câțiva ani. Cea mai mare parte din acest drum a fost cuprins în finanțarea PNRR și ar trebui să fie gata în 2026.

Este vorba despre Autostrada Moldovei sau A7, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură rutieră din România care începe de la Ploiești (Dumbrava/A3) și merge până la Siret, la granița cu Ucraina.

Când va fi gata, Autostrada Moldovei va prelua mare parte din traficul de pe actualul DN2/E85, cel mai periculos drum național din țara noastră, având în vedere numărul mare de accidente de circulație grave produse aici în ultimii ani.

Cât de importantă este A7 pentru România

Ionuț Ciurea, președintele Asociației ProInfrastructură spune că importanța acestei autostrăzi este esențială pentru România.

”Din punctul meu de vedere, după A1 Sibiu – Pitești, Autostrada Moldovei, A7 este coloana vertebrală a țării. Cele două autostăzi sunt, nu critice, nu s-au inventat epitete pentru a descrie necesitatea lor.

Nu mai pun că DN2 este cel mai ”mortal” drum și se așteaptă ca cea mai mare parte din traficul de pe acest drum să fie preluat de A7 când se va finaliza.

Și nu este numai atât. Mai este și oportunitatea aceasta de care nu putem să profităm prea mult cu exporturile din Ucraina”, a explicat Ionuț Ciurea pentru Ziare.com.

Cât grâu din Ucraina putem tranzita prin România. ”Pe noi oportunitățile și catastrofele ne prind cu chiloții în vine”

Din cauza invaziei rusești, Ucraina a fost obligată să-şi redirecţioneze exporturile de cereale pe calea ferată la frontiera de Vest sau către micile porturi de la Dunăre.

România este o rută alternativă pentru exporturile ucrainene de cereale, dar înainte de a ajunge în portul Constanţa, cerealele din Ucraina trebuie încărcate în trenuri, camioane sau barje în micile porturi dunărene Reni şi Izmail, de la frontiera Ucrainei cu România, potrivit Europa Liberă.

Specialiștii spun că la un volum de 2 milioane de tone de cereale pe sezon, adică 200.000 de tone de cereale pe lună, vor apărea probleme de natură logistică la depășirea cantităților pe care România este capabilă să le exporte.

Pe unde circulă camioanele cu grânele ucrainene în România

Camioanele cu grâu din Ucraina vin pe DN2, drum deja foarte aglomerat. Autostrada A7 ar fi fost perfectă acum pentru a-i ajuta pe vecinii ucraineni să-și trimită cerealele către țările unde este nevoie de aceste produse. În plus, noi putem prelua doar o mică parte din transport.

”Oamenii aceștia trebuie să exporte până la 10 milioane de tone de cereale. Cam atât ar avea România partea ei, doar că nu are capacitatea feroviară pentru acest lucru, iar pe rutier sunt costuri mult mai mari față de tren.

Una este să transporți mașini, chiar și Dacii, alta e să transporți Mercedes-uri și BMW-uri și alta e să transporți grâu.

Tonajul este același, dar valoarea mărfii este cu totul alta. Costul motorinei este același pentru 5 tone de grâu sau 5 tone de mașini. Șoferul consumă la fel de mult timp. Este foarte scump să transporți produse cu valoare adăugată mică rutier. Acestea se transportă cu trenul.

Dar cu trenul noi nu avem capacitatea să transportăm mai mult de 1-2 milioane de tone. Deci în prezent, 1-1,5 milioane până la 2 milioane tone de cereale putem transporta rutier și feroviar. În special feroviar.

Dar noi vorbim de până la 5-10 ori capacitatea actuală. Iar dacă vorbim despre aceasta, România nu poate să facă față, decât cu eforturi fantastice și cu intervenții la nivel de armată și cu repornirea unor linii feroviare care sunt moarte de ani de zile, ca să vorbim despre cantități semnificative.

Probabil nu vom putea lua cantități semnificative de la ei și vom lua doar firimituri. Iar aceste firimituri se vor aglomera în vamă, pe drumurile pe care le avem și pe căile ferate din prezent. Noi cu ce avem acum putem transporta cam 20% din ce am putea să luăm de la vecini.

Pe noi ne prind toate oportunitățile cu chiloții în vine pentru că nu facem la timp infrastructura. Este normal că în momentul în care îți vine o oportunitate sau un dezastru, ne prinde nepregătiți. Până și ninsoarea pe noi ne prinde nepregătiți în fiecare an”, a mai spus Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrastructură.

Cât de realizabilă este Autostrada Moldovei în timpul impus de PNRR

În unele tronsoane ale autostrăzii A7 se lucrează de zor. În timp ce în alte zone autoritățile încă sunt la stadiul de studiu de fezabilitate. Cu toate acestea, există șanse ca de la Ploiești la Pașcani să se circule șnur în 2026. Asta dacă nu apar alte probleme și dacă firmele care au contractat lucrările se mișcă rapid.

”A7 este pe hârtie de la Ploiești până la Pașcani, pe PNRR. De la Pașcani, la Milișăuți, dincolo de Suceava, o să fie autostradă. Și de la Milișăuți până la Siret, aproximativ 20 de kilometri, este planificat drum expres. Rămâne de stabilit dacă și acea bucata aceea va fi autostradă sau nu. Dar cert este că până dincolo de Suceava, la 20 de kilometri de graniță, va fi autostradă.

Partea de la Pașcani la Suceava deocamdată este în pregătire, încă se face studiu de fezabilitate. De la Ploiești până la Pașcani stadiul de implementare este avansat. În sensul că suntem aproape gata de licitația pentru contractarea lucrărilor”, a explicat Ionuț Ciurea.

Așa ar putea arăta Autostrada A7 de la Ploiești la Siret SURSA: Captură HARTĂ INTERACTIVĂ Pro Infrastructură și Ziare.com

De la Ploiești la Buzău, pe două loturi s-au semnat contracte, pe unul se judecă contestații

Sunt probleme încă de la prima parte a autostrăzii A7. Bucata de la Ploiești la Buzău.

”De la Ploiești la Buzău sunt trei loturi: Ploiești- Mizil, Mizil- Pietroasele (așa-zis Pietroasele pentru că nodul Spătaru care este o pădure la sud-vest de Buzău cu Pietroasele, localitate aflată mult mai la vest și mai la nord de Spătaru), apoi de la Spătaru la cum spunem noi buzoienii, bariera Brăila, adică la est de Buzău care este un fel de semicentură de sud, sud-est a orașului.

Lotul 1 și lotul 2 sunt semnate. Lotul 1 s-a semnat cu Impresa Pizzarotti și tronsonul 2 cu asocierea Coni-Trace. Cele două loturi au termen de finalizare de aproximativ doi ani. Însă trebuie precizat că termenele acestea contractuale nu sunt calendaristice de fapt.

Dacă ai un 18, de exemplu, se iau în calcul zilele lucrătoare. Duminica nu se lucrează, dacă este sărbătoare legală nu se lucrează, dacă plouă sau ninge într-o zi, nu se lucrează. Acelea se adaugă. Se dă extensie de timp pe contract. Deci probabil că termenul este de doi ani efectiv, cu toate blocajele și tergiversările care apar.

Să spunem, într-un termen realist optimist, vorbim doar de construcție, nu și de proiectare primele utilaje în teren ar intra în 2022. Încă nu s-au dat ordinele de începere, sperăm ca acestea să vină prin toamnă. Dar dacă avem doi ani și începem în acest an, la final de 2024 este fezabil să circulăm pe aceste două loturi, cel care începe la sud de Ploiești până la sud-vest de Buzău (la Spătaru).

Lotul 3 din Ploiești-Buzău (de la Spătaru până în zona drumului Buzău-Brăila) este în contestații. Au fost trei contestații, iar două dintre acestea au fost admise în primă instanță iar acum se judecă la Curtea de Apel. Sperăm să se pronunțe anul acesta.

Este puțin probabil să avem contract semnat anul acesta pentru lotul 3. Cel mai probabil se semnează în primăvara anului viitor. Iar prin vara anului viitor să înceapă lucrările. Dacă mai punem doi ani, prin 2025 ar putea fi gata. Încă nu ieșim din PNRR. Cu alte cuvinte, din 2026, cât avem PNRR, ar trebui să circulăm pe cei 63 de kilometri Ploiești-Buzău”, a mai spus reprezentantul Pro Infrastructură.

De la Buzău la Focșani nu este niciun câștigător

Pentru partea de autostradă Buzău-Focșani, încă se mai analizează ofertele.

”De la Buzău la Focșani sunt 4 loturi. Toate au fost scoase la licitație, iar în primăvară s-au depus ofertele. Nu este momentan niciun câștigător pe aceste patru loturi, Compania de Drumuri fiind în evaluarea lor. Această porțiune are peste 85 de kilometri. Nu se știe dacă vor fi semnate contractele anul acesta. Anul viitor trebuie să se semneze, iar în 2026 ar trebui să avem și aceste loturi gata.

În patru ani, ar trebui să ajungem pe A7 de la Ploiești la Focșani”, a mai spus Ciurea.

”Acum intrăm pe previziunile pesimiste”

Și dacă în 2026 am putea circula pe A7 de la Ploiești la Focșani, asta în modul cel mai optimist posibil, fără să luăm în calcul posibile blocaje sau alte probleme, pe următoarea bucată de autostradă lucrurile nu mai stau la fel de bine.

”De la Focșani la Bacău încă nu s-a aprobat proiectul tehnic. Iar licitația nu poate fi lansată în acest caz. Acest lucru înseamnă că, realist vorbind, abia prin toamnă o să vedem scoase la licitație loturile de pe acest tronson. Apoi urmează încă un an până la semnarea contractului, în scenariul cel mai optimist, și încă doi până la finalizare.

De la Bacău la Pașcani, lucrurile stau mai bine. Acolo poate să fie lansate licitațiile pe cele 3 loturi luna viitoare, pentru că toți indicatorii sunt aprobați. Contractele ar putea fi semnate până la finalul anului viitor.

Este necesar să fie lansate toate licitațiile anul acesta pentru a avea contactele semnate anul viitor așa cum cere PNRR.

Pașcani-Suceava este în pregătire. Deocamdată suntem la nivelul de studii de fezabilitate.

Încă sunt discuții dacă de la Suceava la Siret va fi autostradă sau drum expres”, a mai spus Ionuț Ciurea.

Deși ideal ar fi fost ca în următorii 5-6 ani să vedem o autostradă care leagă sudul de nordul țării, timpul până la finalizarea acesteia ar putea fi cel puțin dublu.

”În 5-6 ani nu putem vorbi de finalizarea autostrăzii Ploiești-Siret. Pentru că nu ai cum să implementezi atât de mult deodată. Nu ai nici putere administrativă și tind să cred că nu ai nici putere în piață de construcție. Să sperăm că în 10 ani. În 5 ani ar trebui măcar până la Pașcani. Și aici e greu dar până la graniță. De la Pașcani la Siret nu avem finanțarea prinsă. Ar putea fi prinsă în POT (Programul Operațional de Transport)”, a mai spus Ciurea.

Citeste si:
Ce au înțeles politicienii despre educația sexuală în școli: „Nu avem nevoie de masturbarea copiilor”; „Sex, sex, sex. Na, sunteți mulțumiți?”; „Colega are gura plină”
Ce au înțeles politicienii despre educația sexuală în școli: „Nu avem nevoie de masturbarea copiilor”; „Sex, sex, sex. Na, sunteți mulțumiți?”; „Colega are gura plină”
Camera Deputaților a votat marțea trecută, 21 iunie, un proiect de lege prin care se introduce educația sexuală în școli, de la clasa a 8-a, cu acordul scris al părinților. În timpul...
SUA alocă 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de reactoare modulare mici în România
SUA alocă 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de reactoare modulare mici în România
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis că salută anunţul liderului de la Casa Albă Joe Biden privind cooperarea energetică dintre România şi SUA, cu 14 milioane de dolari pentru o nouă...