Numărul elevilor care nu s-au mai înscris la Bacalaureat a tot crescut în ultimii ani, potrivit datelor publicate de ministerul Educației.
Sunt peste 40.000 de elevi numai în acest an, care deși au fost înscriși în clasa a XII-a, nu au mai vrut să dea probele de la Bacalaureat.
Nu este vorba despre tineri cu situația neîncheiată sau repetenți, așa cum justifică oficialii din minister.
"Este îngrijorător acest trend descrescător din două motive: motivele ce țin de demografie sunt cât se poate de clare, dar îngrijorarea pe care mi-am exprimat-o de mult timp cu privire la efectele perioadei de criză sanitară, din păcate, se confirmă”, a fost declarația ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu.
A venit cu justificări și secretarul de stat Sorin Ion, responsabil de învățământul preuniversitar, care a precizat că majoritatea acestor elevi sunt fie corigenți, fie repetenți, fie cu situația neîncheiată, acesta fiind motivul pentru care nu ar fi intrat în Bac.
Datele strânse arată, de fapt, că sunt unii profesori și directori de licee care își conving absolvenții să nu se înscrie la Bacalaureat ca să nu fie desființate școlile, respectiv posturile.
Dacă elevii s-ar înscrie și niciunul nu ar promova Bacalaureatul, liceul respectiv nu ar mai avea dreptul, potrivit reglementărilor legale în vigoare, să înființeze clasa a IX-a în anul următor școlar.
Dacă niciun elev nu intră în Bac, atunci metodologia făcută de Ministerul Educației nu penalizează în niciun fel liceul respectiv și îi dă voie să organizeze în continuare clasa a IX-a în anul școlar următor.
"Sunt mulți elevi care nu se înscriu la Bac din cauza fricii, dar în momentul în care nu se înscrie niciun elev de la 3 licee din județul Olt, atunci chiar este o problemă.
Demnă de cercetare.
Este vorba despre transferul unor incompetențe instituționale crase la nivel managerial. Directorii așa găsesc ei o portiță prin care, potrivit reglementărilor, să mai poată avea clase de-a IX-a în anii următori", explică expertul în educație Marian Staș.
"Pe de o parte, arată starea sistemului public de educație, respectiv gradul de pregătire precară al elevilor, iar pe de altă parte, (vizavi cazul celor 3 licee) e o problemă mult mai gravă.
Asta nu e școală pe bune. E mediocritate", spune specialistul.
"Vreau să mai adaug o statistică, pentru că și asta se adaugă la oglinda reală, netrucată a școlii. Banca Mondială cu un număr de ani în urmă a documentat faptul că la noi 12 ani, înseamnă 8 ani pe bune de școală", spune expertul în educație.