Hibele din noua lege a finanțării partidelor propusă de AEP. Limita maximă pe care o pot folosi politicienii pentru propagandă

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a propus o modificare a Legii finanțării partidelor politice (Legea 334/2006), principala modificarea fiind impunerea unei limite privind banii pe care partidele politice îi pot folosi pentru propaganda din presă.

Astfel, conform propunerii AEP, formațiunile politice din România nu vor putea cheltui mai mult de 30% din valoarea totală a sumelor primite de la bugetul de stat. În prezent, PSD și PNL sunt „campioni” la acest capitol. Conform unei analize publicate de Ziare.com, în 2021 PSD și-a folosit 71% din cheltuielile totale pentru presă și propagandă. În cazul PNL procentul a fost de 64%, iar USR 7%.

Procentele de bani cheltuite către presă au crescut în 2022, iar în primele patru luni social-democrații au ajuns la 74%, fiind depășiți însă de către PNL, care au folosit 78% din cheltuielile subvenției către presă și propagandă. USR a rămas la 7%.

Ce prevede proiectul AEP

În ultimul an partidele au fost supuse la presiuni pentru transparentizarea modului în care oferă banii către diverse instituții de presă, fiind criticate că astfel cumpără tăcerea pe anumite subiecte sensibile ori știri favorabile.

Conform proiectului de lege, banii primiți de partide nu va mai fi numită „subvenție”, iar formațiunile vor fi limitate în privința sumei maxime pe care o folosi pentru diferite tipuri de cheltuieli. Astfel, pentru presă și propagandă, sumă nu poate depăși 30% din subvenția maximă. Totodată, partidele vor fi obligate să depună rapoarte semestriale privind destinația banilor, inclusiv legat de sumele care ajung în presă.

O anchetă publicată de Recorder la jumătatea lunii septembrie a dezvăluit că principalele partide au plătit milioane de euro către Antena 3, România TV, Digi24, Realitatea și B1TV. Conform sursei citate, banii formațiunilor ajung la instituțiile de presă prin intermediul agențiilor Vertigo și All Media.

În ultimii trei ani, prin intermediul Vertigo au fost plătite următoarele sume către televiziuni:

• 3,1 milioane de euro – Antena 3 Group/Antena Group

• 3 milioane de euro – RTV

• 850.000 de euro – B1 TV, Ancore Media

• 470.000 de euro – Outsmart Media

• 230.000 de euro – RCS-RDS, Digi 24

Printre site-urile de știri care au primit bani prin intermediul Vertigo sunt Gândul (540.000 de euro), Adevărul (540.000 de euro), Evenimentul Zilei și Capital (395.000 de euro), DC News (375.000 de euro), Stiripesurse (350.000 de euro).

O altă modificare a Legii finanțării partidelor politice propuse de AEP vizează ca partidele politice să nu mai fie obligate să restituie banii luați ca împrumut într-un termen de maxim trei ani, ci într-unul de cinci ani. Totodată, formațiunile nu mai pot finanța candidați independenți, cum a fost de exemplu cazul din 2020 când PNL și USR l-au susținut pe Nicușor Dan la primăria Capitalei.

„Sopârlele” plantate de AEP în lege

Expertul electoral Septimius Pârvu notează că proiectul de lege introduce mai multe reglementări care erau necesare, cum ar fi definirea publicității electorale ori raportarea periodică, însă include și „foarte multe șopârle”. Acesta a dat mai multe exemple cu hibe din noul proiect legislativ:

• Curtea de Conturi dispare cu totul din proiect - se ocupă de controlul subvențiilor

• AEP va verifica partidele care nu primesc subvenții la 3 ani

• se modifică regulile pentru numirea directorilor departamentului de control și se permit anumite excepții - ”prin aplicarea mobilității în cadrul Autorității Electorale Permanente.”

• contribuțiile la campanie se publică în 30 de zile de la alegeri - inutil, pentru rapoartele de venituri și cheltuieli se transmit către AEP în 15 zile de la alegeri și se publică în maxim 45 de zile. La parlamentarele din 2020 AEP ne-a transmis că nu pot publica contribuțiile în timpul campaniei, pentru că s-ar implica în procesul electoral

• nu se mai raportează datoriile din campanie

• se validează mandatele chiar dacă partidele nu au depus rapoarte.