PSD și PNL au cheltuit milioane de euro către presă și propagandă în primele șase luni din 2022. Cum se compară cifrele cu anul trecut ANALIZĂ

Autoritatea Electorală permanentă a publicat datele despre modul în care partidele din România și-au cheltuit subvenția publică în primele șase luni ale anului. PNL și PSD cheltuie în continuare milioane de euro către presă și propagandă, în creștere față de 2021.

În prima jumătate a anului, partidele din România au costat bugetul public peste 124 de milioane de lei (aprox. 24,9 milioane de euro), cele mai mari sume mergând către PSD și PNL, care au primit 48, respectiv 40 de milioane de lei. În ciuda promisiunilor venite din partea politicienilor, subvenția totală primită de partide este în creștere față de 2021, când acestea au încasat 91 de milioane de lei (18,4 milioane de euro).

Cresc banii către presă și propagandă

În creștere sunt și năravurile partidelor din trecut în ce privesc banii băgați în presă și propagandă, atât ca sumă cât și ca procentaj din subvenția totală. De exemplu, PSD a cheltuit în 2021 aproximativ 15 milioane de lei, reprezentând 66% din subvenția totală, către presă și propagandă. În 2022, social-democrații au ajuns la o sumă record investită în această categorie de 26,8 milioane de lei, reprezentând 73% din subvenția totală primită anul acesta.

O situație identică se regăsește și la PNL, care au băgat către presă și propagandă mai mult decât dublu față de 2021. Concret, de la 8 milioane de lei (66% din subvenție), liberalii reorientat către acest segment 18 milioane de lei (73% din subvenție).

Creșteri în această direcție se observă și la alte partide, însă cu sume mult mai mici. USR-ul a cheltuit pentru presă și propagandă 1,5 milioane de lei în 2022, în creștere față de cei 500.000 de lei de anul trecut, în timp ce PMP a ajuns la 580.000 față de 248.000.

Banii cheltuiți (n.red: în lei) de partide către presă și propagandă FOTO Ziare.com

PMP investește în spoturi, USR în personal

O altă situație interesantă a modului în care a fost cheltuită subvenția se regăsește la PMP, care a investit cei mai mulți bani în comparație cu celelalte partide pentru producția și difuzarea de spoturi publicitare, mai exact peste 430.000 de lei. Singurul alt partid care a mai băgat bani în această categorie este USR, și anume 52.000 de lei.

USR se remarcă și prin cea mai mare sumă cheltuită în privința personalului - 3,8 milioane de lei, deși partidul are mult mai puțini membri în comparație cu formațiuni mai tradiționale precum PSD sau PNL, care au băgat 3,3, respectiv 1,1 milioane de lei. Totodată, USR plătește și cea mai mare sumă pentru chiriile și utilitățile sediilor. În primele șase luni ale anului, formațiunea condusă de Cătălin Drulă a scos din visterie 1,2 milioane de lei, în timp ce PSD a cheltuit 265.000 de lei, iar PNL 549.000 de lei.

Partidele strâng sume uriașe pentru următoarele alegeri

De notat că odată cu apropierea anului 2024, atunci când vor avea loc patru rânduri de alegeri, partidele din România vor investi din ce în ce mai mulți bani în presă și propagandă. Mai mult decât atât, deși au cheltuit sume uriașe, formațiunile rămân în continuare cu sume importante de bani, pe care le vor folosi din plin în 2024.

Câți bani au economisit partidele până în prezent din subvenția publică:

PNL: 59 de milioane de lei

PSD: 45,5 de milioane de lei

USR: 35 de milioane de lei

AUR: 28 de milioane de lei

PMP: 2,1 milioane de lei

Pro România: 1,1 milioane de lei

Explozia subvenției

Partidele politice primesc subvenții în funcție de rezultatele de la alegerile parlamentare și locale, în proporție de 75%, respectiv 25%. Anul trecut, formațiunile politice au primit subvenții totale de 253 de milioane de lei.

Sumele pentru subvențiile primite de către partidele politice au explodat începând cu 2018, după ce, la jumătatea anului, era promulgată o inițiativă PSD prin care a fost modificată Legea nr.334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Astfel, de la „partidele politice primesc anual subvenție de la bugetul de stat”, s-a ajuns la „suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puțin 0,01% și de cel mult 0,04% din produsul intern brut”.

Promisiunea lui Cîțu

În perioada în care la putere se afla PSD, liberalii criticau constant mecanismul prin care partidele politice din România sunt finanțate de la bugetul de stat, pentru ca mai apoi să promită că subvențiile vor fi reduse drastic. În noiembrie 2020, cu o lună înainte de parlamentare, Florin Cîțu îi dădea lecții președintelui PSD Marcel Ciolacu despre cum se fac „economii substanțiale” la bugetul de stat prin tăierea „cu un procent semnificativ” a subvenției pentru partide.

„Lucrez la bugetul pentru 2021 și exact ca în 2020 voi propune economii REALE la bugetul de stat prin: - tăierea cu un procent SEMNIFICATIV a subvenției pentru partidele politice și în 2021. În 2020, deși an electoral, am tăiat subvenția pentru partidele politice cu 30%”, afirma Cîțu pe Facebook.

Câteva luni mai târziu însă, Cîțu avea să meargă în sens invers. Prin legea bugetului din august 2021, partidele politice au primit și mai mulți bani ca urmare a rectificării bugetare deși, așa cum arătat mai sus, subvenția formațiunilor este cu mult mai mare față de nevoile lor reale.

Probleme de transparență

Cumpărarea de publicitate din media în mod netransparent reprezintă în continuare o problemă semnificativă în România, se arată într-un raport întocmit de Expert Forum. AEP publică doar statistici pe categorii legate de cheltuirea banilor, dar nu și informații legate de contracte, pe care nu le verifică dacă le transmite partidul.

Marile partide, dar mai ales PSD, au refuzat constant să publice aceste contracte, în ciuda insistențelor unor organizații civice. Singurul partid care publică din propria inițiativă lista de contracte despre cheltuieli la nivel de Secretariat General rămâne USR. Pentru alte partide se poate afla parțial informația din rapoartele de venituri și cheltuieli, dar cu întârziere de un an, dar nu și pentru PSD, care cheltuie cei mai mulți bani. Lipsa unei reglementări care să oblige partidele politice să marcheze campaniile de promovare și lipsa de transparență în publicarea contractelor afectează independența media și modul de informare a alegătorilor, avertiza Expert Forum în urmă cu o lună.

Prima reacție a lui Cătălin Cîrstoiu după ce PNL și PSD au decis retragerea sa din cursa pentru Primăria București: ”Am fost supus unor atacuri”

Cătălin Cîrstoiu a avut marţi, 23 aprilie, pe rețelele sociale, prima reacţie după ce PSD şi PNL au renunţat la candidatura sa la Primăria Capitalei, precizând că nu a luat decizia de...

Constatări grave ale SUA cu privire la corupția din România. Explicația puterii și acuzațiile opoziției: „Au creat o mașinărie care funcționează ca unsă!”

Raportul Departamentului de Stat (DOS) al Statelor Unite ale Americii (SUA) pentru anul 2023, în legătură cu România, a relevat o mulțime de informații grave referitoare la corupția...