Ar putea renunta bancile la bonusurile de sute de milioane acordate angajatilor?

Guvernul britanic a dat startul luptei impotriva bonusurilor imense pe care le primesc bancherii, dupa ce au aparut zvonuri potrivit carora Royal Bank of Scotland (RBS), banca prezenta si in Romania, planuieste sa acorde angajatilor diviziei de investment banking bonusuri in valoare de 500 de milioane de lire sterline.

Premierul britanic, David Cameron, a afirmat ca o astfel de actiune este inacceptabila, iar guvernul, care detine 83% din RBS, "isi va face cunoscut punctul de vedere".

Anul trecut, RBS a acordat bancherilor de investitii bonusuri in valoare de 950 de milioane de lire.

Avertismentul premierului britanic indica o crestere a presiunilor cu privire la remunerarea in banci, in contextul nemultumirii publice privind veniturile generoase ale bancherilor intr-o perioada economica dificila.

RBS, care a concediat o mare parte din angajati si si-a redus divizia de investment banking, a respins speculatiile potrivit carora va acorda bonusuri angajatilor. Banca a avut nevoie de un ajutor de stat in valoare de 45 de miliarde de lire sterline, in 2008, pentru a fi salvata de la faliment.

Bonusurile generoase par si mai absurde in conditiile in care profitul bancii a scazut cu 63%, in trimestrul al treilea, in contextul reducerii veniturilor pe investment banking, ca urmare a crizei datoriilor.

Cultura acordarii bonusurilor in sistemul bancar are radacini adanci, dupa cum reiese din dilema conducerii bancii elvetiene UBS. Astfel, sefii acestei banci se gandesc sa reduca bonusurile pentru sfarsit de an pentru a recupera o parte din pierderea de 2,3 miliarde de dolari provocata, in septembrie, de un trader al bancii. Potrivit directorului executiv al UBS, Sergio Ermotti, citat de Financial Times, platile si bonusurile pentru finalul acestui an, in valoare de 5 miliarde de dolari ar putea fi reduse cu 10%. Totusi, decizia este deosebit de riscanta: "Deoarece 20 sau 30 de oameni, poate pana la 50, nu au supravegheat aceasta afacere in mod corespunzator, penalizam acum alti 64.950 angajati. Rationamentul poate fi inteles. Dar va fi dificil sa il explicam angajatilor", a spus Ermotti.

Mai mult, potrivit presei internationale, compania americana de brokeraj MF Global, care a intrat in faliment saptamana trecuta, a platit bonusuri angajatilor din Londra cu cateva ore inainte de anuntarea falimentului.

Marea problema in sistemul de bonificare al executivilor din industria financiara este legata de fractura dintre rezultatul obtinut si riscurile asumate. O solutie simpla ar fi corelarea bonusurilor cu performanta ajustata la risc a portofoliilor (tranzactiilor) asumate de persoanele respective. Astfel, investitiile riscante nu vor aduce beneficii suplimentare in mod obligatoriu, ci numai in masura in care randamentele obtinute sunt deosebit de ridicate.

In plus, executivii ar trebui sa depuna un "fond de garantii" din averea personala, care sa fie utilizat pentru acoperirea pierderilor, in cazul in care performantele companiilor pe care le conduc sau portofoliilor pe care le gestioneaza sunt negative. Un astfel de sistem de remunerare ar determina persoanele din functii de conducere sa aiba o abordare mult mai prudenta pe viitor - cu dezavantajul, desigur, ca, pe termen lung randamentele/profiturile obtinute de companii vor fi mai scazute, reflectand aversiunea fata de risc a conducatorilor lor.

Taleb Nassim, profesor de ingineria riscului la Institutul Politehnic al Universitatii New York si autorul cartii "Lebada neagra" propune o solutie radicala: bonusurile trebuie sa dispara cu totul, cel putin in cazul companiilor salvate de la faliment de catre contribuabili, argumentand ca bonusurile stimuleaza angajatii sa isi asume riscuri mari, fara a fi insa pedepsiti atunci cand consecintele sunt grave.

"Ne incredintam propriile vieti personalului militar si de securitate interna, si, totusi, nu le acordam bonusuri generoase. Acestia primesc promovari si onoruri pentru succese si pedepse severe daca dau gres. In cazul bancherilor, este invers: acestia primesc un bonus daca obtin profit pe termen scurt si un "bailout" daca pierd", scrie Taleb in New York Times.

Potrivit spuselor sale, prin eliminarea bonusurilor, bancile vor fi mai putin inclinate sa isi asume riscuri care sa conduca la o eventuala salvare financiara. Insa, specialistii citati de New York Times considera ca Taleb ignora presiunea intensa exercitata asupra sefilor executivi pentru a satisface cerintele pietei privind pretul actiunilor pe termen scurt. Daca pretul actiunilor companiei scade, acestia risca sa fie concediati, astfel incat, chiar daca bonusurile sunt excluse, bancherii vor continua sa isi asume riscuri ridicate, ca urmare a presiunilor din partea actionarilor.

Totodata, in replica la teoria lui Taleb, Daniel Indiviglio scrie, in The Atlantic, ca eliminarea bonusurilor nu va reduce riscurile, iar cantitatea compensatiilor oferite bancherilor nu se va schimba semnificativ. Platile se bazeaza pe valoarea de piata a serviciilor furnizate. Astfel, bonusurile generoase vor fi inlocuite de salarii uriase. In plus, nivelul bonusurilor este influentat de profitabilitatea afacerii. In cazul in care compania a inregistrat pierderi intr-un an, bonusurile vor fi reduse in consecinta. In schimb, salariile raman neafectate.

OnePlus Pad Go, tableta de buget cu specificații excelente. La ce preț este oferită

OnePlus a introdus pe piață o nouă tabletă, OnePlus Pad Go, o versiune mai accesibilă a modelului OnePlus Pad. Cu un preț de pornire de aproximativ 230 EUR în Europa, tableta promite să...

Microsoft vrea să introducă reclame în Windows 11. Cum pot fi dezactivate

Microsoft vrea să introducă reclame în meniul de Start al Windows 11, conform informațiilor oferit de utilizatorii beta din Statele Unite. Experimentul se aliniază practicii companiei de a...