Banking-ul, asa cum nu a mai fost vreodata

In criza, companiile si debitorii in general au avut ocazia sa observe ca sistemul bancar este un jucator economic doar in vremurile bune, care se inchide pe timp de recesiune.

Analogia cu umbrela pe care bancile ti-o retrag atunci cand te prinde ploaia s-a dovedit corecta.

Sistemul bancar european, prezent si in Romania prin jucatori regionali si globali, s-a caracterizat in ultimii 4 ani printr-un decalaj de actiune in economia reala, manifestat printr-o inertie inflexibila, reactie incetinita si de noul normal economic.

Azi, sistemul bancar, prea mare pentru a fi lasat sa cada, este sustinut de o economie pe care nu o intelege si la care inca nu s-a adaptat.

Multe banci inca spera ca prezentul e doar o etapa inconfortabila in reintoarcerea spre vremurile recent-apuse si ca o perioada de crestere este inevitabila si gata-gata sa reinceapa.

Practic, aceste banci sunt inca in starea de negare. Dar cum s-a ajuns aici?

Sistemul bancar actiona primordial ca instrument de compensare intre entitatile economice, de unde a rezultat si importanta sa sistemica. Ca o consecinta, bancile au devenit in timp si un instrument clasic, credibil, de depozitare-creditare: cu banii celor care economiseau erau imprumutati cei care aveau nevoie de capital.

Modelul era corelat si prezenta putine riscuri, pe care sistemul le putea absorbi fara probleme majore. Cand cineva a avut ideea ca bancile sa crediteze statele, sistemul a devenit aparent ideal: teoria spunea ca niciun stat nu putea da faliment si putea fi creditat oricat.

Banci nenumarate au plasat capitalurile proprii si sumele deponentilor in bonduri suverane transnationale, bazandu-se pe rascumpararea lor la termen, fara riscuri.

Intre timp, functia clasica de depozitar a sistemului si-a pierdut atractivitatea, dovada fiind si dobanzile tot mai mici acordate la depozite. Iar dupa descoperirea faptului ca de fapt statele pot da faliment, sistemul s-a trezit dintr-o data stapan pe un maldar de bonduri care mai valorau exact cat capacitatea statului emitent de a si le rascumpara.

Imediat, functia de creditare a inghetat si ea in forme arhaice de banking: cardurile de credit in retail banking si creditele supragarantate exagerat in corporate banking sunt practic singurele instrumente cu care bancile oferteaza economia din proprie initiativa.

Blocate in trecut, marile retele bancare tintesc concomitent acelasi tip de clienti ideali, ignorand o serie de potentiali clienti solvabili, pentru care insa nu au gandit un produs potrivit.

In schimb, sistemul bancar considera ca inca mentine secrete cateva realitati cunoscute in fapt de toata lumea: rata de credite neperformante inca nu s-a oprit din crestere; retelele clasice de banci sunt nu doar supradimensionate ci si nepotrivite noii realitati in banking; rentabilitatea capitalurilor proprii din sistemul bancar este in scadere drastica. Sa le detaliem invers:

O cutuma bancara sustine ca in nivelurile capitalurilor proprii (equity) se regasesc atat beneficii, cat si costuri. Capitalul bancii comporta costuri deoarece, cu cat este mai mare, cu atat mai redusa este rentabilitatea acestuia la acelasi randament al activelor.

Altfel spus, dintre doua banci cu aceeasi profitabilitate, mai castigata este cea care a pus la bataie mai putin capital propriu. Insa cand riscurile de neplata a creditelor se materializeaza mai frecvent, banca cu mai putin capital propriu este mai expusa deoarece pierderile erodeaza acest capital mai usor. In 2012, nivelul mediu al rentabilitatii capitalurilor proprii a fost de 3,8% in cadrul primelor 20 de banci europene, in scadere de la 4.96% in urma cu un an.

Cresterea retelei bancare, daunatoare?

Scaderea are legatura si cu performanta retelelor bancare, construite dupa modelul "unde este clientul nostru trebuie sa fim si noi". Nu doar Romania, ci majoritatea tarilor europene sunt impanzite de agentii ale bancilor in majoritatea oraselor.

Istoric, modelul a functionat in perioadele de crestere dar astazi aduce cheltuieli dificil de sustinut: ghiseul cu angajati poate fi partial inlocuit de sisteme self-service si banking virtual.

Procesul de transformare este unul lent, este vizibil si in Romania, dar mai ales in tarile in care bankingul trece in era tehnologizata, unde nu este nevoie de personal la ghiseu ci doar de un ecran tactil, disponibil oricand, fara pauze de masa. La rata actuala de transformare, actualele retele fizice se vor transforma complet in jumatate de deceniu.

Rata de credite neperformante a crescut cu 4% in Romania, doar intr-un an. Daca nu o scadere, macar o stabilizare si-ar dori bancile, astfel incat sa stopeze blocarea de capital in provizioane.

Situatia locala este parte a gradului amplu de credite neperformante la nivel european: 1,5 trilioane de euro de credite neperformante se regasesc in situatiile bancilor prezente in Europa, conform unui studiu KPMG emis la finele anului trecut.

Aceste trei elemente sunt definitorii pentru un sistem bancar ramas blocat in timp. Sistemul a functionat optim candva, dar astazi genereaza costuri imense in cel mai bun caz.

Ati intrat in ultima vreme intr-o sucursala bancara? Vi se vor prezenta spre vanzare produse de care nu aveti nevoie sau servicii pe care deja le folositi. Veti avea senzatia unui outlet unde veti cunoaste deja ce vi se propune si nu veti fi deloc surprins.

Raspunsul la nevoia pentru care v-ati dus la banca este oferit conditionat de achizitia altor produse sau este pur si simplu negativ deoarece Dvs. sau afacerea Dvs. nu se potriveste cu politica de creditare a bancii. Insa nu clientii, ci bancile au nevoie sa se adapteze noii realitati.

Ce trebuie sa faca bancile

Bancile au nevoie sa inoveze peste tot in Europa si cu atat mai mult local. Tehnic, din procesatori de capital, bancile au nevoie sa se transforme in procesatori de date. Desi astazi hiberneaza pe un munte de informatie, bancile au sansa sa identifice segmentul de piata pe care pot activa procesand aceste date.

Modelul de banca generalista este unul al trecutului. Paradoxal, inovatia in banking inseamna sa oferi economiei ceea ce asteapta fiecare segment de piata si nu ceea ce si-ar dori sistemul bancar sa vanda tuturor clientilor, sub denumiri obscure (CDO, CDS, TRS etc).

Strategiile sanatoase au la baza in prima faza segmentarea portofoliilor, gestionarea profilurilor de risc intr-o maniera care nu generalizeaza clientii-problema, eliminarea ferma a creditelor toxice pentru a nu dispersa costurile cu mentinerea acestora peste clientii buni.

Lovite de propria rezistenta la adaptare, bancile au sansa sa-si schimbe imaginea de peste rapitor in una de peste-sanitar, prin implicarea in bunul mers al comunitatilor.

In loc de traininguri pentru vanzarea unor produse neintelese, bancile si-ar putea sustine prin programe dedicate chiar comunitatea din randul careia ii provin clientii.

Functia sociala lipseste sistemului bancar si tocmai aceasta l-ar ajuta sa-si inteleaga piata in care activeaza. Bancile vor rezista daca vor se vor adapta local la noua economie.

Serviciile bancare sunt similare in orice sucursala ai intra. Nu bancile sunt cele care ofera servicii unice, ci clientii sunt cei care vor sa le fie recunoscuta valoarea pe care o aduc bancii.

Clientii nu reprezinta doar un cont din care banca isi poate trage comisioane si dobanzi. Ei simt ca bancii ii pasa autentic daca aceasta ii cunoaste afacerea, daca banca ii stie numele si nu vine catre el doar cu scopul de a-i vinde.

Astfel, si clientii vor respecta banca. Mai mult, clientii vor respecta banii bancii. Iar acest aspect si-l doreste de fapt fiecare bancher din lume.

Huawei a lansat oficial noua sa serie de telefoane, Huawei Pura 70. La ce prețuri sunt oferite dispozitivele

Huawei a lansat oficial în China noua sa serie de telefoane, Huawei Pura 70, care include modelele Pura 70, Pura 70 Pro, Pura 70 Pro+ și Pura 70 Ultra. Lansarea coincide cu aniversarea a 12...

Veste bună pentru șoferii de mașini electrice! Google Maps anunță noi funcții

Google Maps a anunțat introducerea unor noi funcții, dedicate în special utilizatorilor de mașini electrice. Îmbunătățirile vizează facilitarea accesului la informații despre stațiile...