Cine va plati daca banca se prabuseste - deciziile "revolutionare" ale UE

Ministrii de Finante din zona euro au aprobat un set comun de reguli prin care se stabileste cine va suporta pierderile in cazul in care o banca intra in faliment.

Acesta reprezinta un nou pas in directia crearii uniunii bancare din zona euro si un semnal al politicienilor europeni de a proteja statele de falimentele bancilor, la care au fost grav expuse de criza financiara. Din 2008, contribuabilii europeni au platit aproximativ 1.600 de miliarde de euro pentru a sprijini bancile, scrie Financial Times.

Dupa mai mult de un an de discutii complexe si tensionate cu privire la modul in care poate fi ridicata povara salvarii acestor institutii de pe umerii contribuabililor, liderii europeni au stabilit cine si in ce ordine va suporta cheltuielile presupuse de salvarea sau lichidarea unei banci.

Prin urmare, in primul rand au fost plasati actionarii bancii, apoi creditorii, urmati de detinatorii de obligatiuni. In final, sunt impuse pierderi si pentru deponentii cu sume mai mari de 100.000 de euro in cont.

Clientii cu sume sub 100.000 de euro, pragul stabilit la nivel european pentru garantarea depozitelor bancare, sunt in afara oricarui pericol, in timp ce persoanele fizice si companiile mici beneficiaza de un statul special in stabilirea ordinii platii.

Michael Noonan, ministrul irlandez de Finante, care a prezidat intalnirea cu omologii sai europeni, a numit intelegerea "o schimbare revolutionara a modului in care sunt tratate bancile".

Descriind discutiile ca fiind dificile si intense, fostul ministrul german de Finante Wolfgang Schauble a afirmat ca reformele reprezinta "un pas important" in demonstrarea faptului ca "actionarii si creditorii sunt responsabili in primul rand si in cea mai mare masura".

Compromis: Cum isi pot proteja statele bancile

Totusi, tarile pot proteja anumiti creditori de pierderi in circumstante specifice.

Acesta este un compromis la care s-a ajuns dupa ce cateva state, printre care Suedia, Marea Britanie, Franta si Italia, au cerut mai multa "flexibilitate nationala", in timp ce tari bogate precum Germania, Austria, Finlanda si Olanda au incercat sa restrictioneaza cat mai mult accesul tarile sarace la resursele fondului de salvare din zona euro.

Astfel, statele trebuie sa impuna categoriilor vizate pierderi de pana la 8% din pasivul bancii cu probleme, dupa care pot apela la resurse proprii sau din fonduri de rezolutie pentru a capitaliza banca sau pentru a proteja anumiti creditori, fara a depasi insa 5% din pasivul institutiei salvate.

Pentru a intra in vigoare, pachetul trebuie sa fie aprobat de Parlamentul European, un proces care s-ar putea intinde pana la sfarsitul anului.

Exploatarea sezonierilor români în Europa: "Este o loterie / Contractul este acolo doar ca să nu zici că nu-l ai"

În toată Europa, munca agricolă este dependentă de migrație. Încă dinainte de aderarea la Uniunea Europeană, sezonierii români mergeau la culesul recoltelor în Spania sau Italia. Intrarea...

De ce legea păcănelelor nu poate avea un impact real: ”E nevoie de o mai bună reglementare a jucătorilor”

În 2022, piața de jocuri de noroc din țara noastră era considerată ca având cea mai mare rată de creștere din Europa de Est, mai ales în contextul în care, în România, numărul sălilor...