Nu dati foc sistemului bancar, o sa ne coste pe toti!

Autor: Florin Andrei - economist
Luni, 14 Ianuarie 2019, ora 11:52
16549 citiri

Populismul din ce in ce mai ridicat al actualei coalitii de guvernare a lovit si sistemul bancar, prin impunerea unei taxe care nu are nici o legatura cu logica economica sau cu cea fiscala.

Desi actualul premier a declarat (solemn, in fata Parlamentului) ca nu va introduce noi taxe, iata ca necesitatea de bani la buget (si retorica populista) i-a condus spre impunerea unei taxe bancilor si schimbarea taxarii companiilor din telecom.

Inainte de a discuta despre taxa introdusa, poate nu este rau sa facem o comparatie intre sistemul bancar actual si cel de acum 15-20 ani. Concurenta era slaba, erau putine banci, ratele de dobanda erau mari, iar creditarea era redusa, nicidecum nu era o caracteristica de masa.

Experienta falimentelor bancare de la finalul anilor 90 si executarea unor debitori prin preluarea caselor a pus o amprenta dureroasa atat asupra bancilor (multe falimentare), cat si asupra clientilor. Usor-usor, bancile au inceput sa vina cu produse noi, mai intai au fost creditele cu buletinul, unde stim bine cine a pierdut (bancile!), si pe buna dreptate, intrucat analiza de risc era total inexistenta, dar si acesta a fost un alt pas spre o regularizare a pietei bancare.

Bancile si-au adaptat oferta, produsele, BNR le-a supravegheat mai puternic, astfel ca s-au pus bazele unei creditari sustenabile si, mai ales, care sa ajute economia sa se dezvolte. Oferta creditelor de consum s-a adaptat, au aparut produse noi si, in acelasi timp, a inceput febra imobiliara, unde bancile au creditat mai mult sau mai putin cu viziune. Credeti ca economia ar mai fi crescut in 2008 cu 7% daca nu ar fi existat sistemul bancar? Nicidecum! Credeti ca economia ar mai fi crescut in 2017 cu 7% daca nu ar fi existat bancile? Acelasi raspuns, negativ!

Inainte de a blama bancile, ar trebui sa discutam si despre cum functioneaza sistemul bancar din Romania. Daca mergi intr-o sucursala, poti sa discuti despre un credit sau chiar sa pleci cu creditul aprobat, poti sa deschizi un cont si poate chiar sa pleci cu cardul sau poti sa faci alte operatiuni - exemple la nivel de persoane fizice.

In Franta, spre exemplu, tara pe care o cunosc destul de bine, la banca totul se face cu programare. Vrei sa deschizi un cont? Te duci in sucursala, iti faci programare, vii peste cateva zile cu documentele si peste alte cateva zile sa semnezi deschiderea de cont. Vrei sa discuti despre un credit sau sa inchizi un cont, la fel, programare si ne vedem peste cateva zile.

Nu mai vorbim de faptul ca nu am gasit produse de cont curent fara taxa (da, in Romania sunt cu conditia sa virezi minimum 700 lei lunar) sau sa pleci cu cardul pe loc. Poate ar trebui sa ne gandim si ce inseamna banking-ul in statele din Vest inainte de a face scandal in sucursalele bancilor din Romania pentru ca, nu-i asa, vrem ca totul sa se intample pe loc...

Rolul sistemului bancar este de a asigura finantare atunci cand persoanele juridice (companii, institutii) sau persoanele fizice (populatia, antreprenorii) nu o au sau nu este suficienta. Asta fac bancile, iar pentru aceasta e normal sa obtina un profit, in fond sunt firme care cer un castig pentru activitatea desfasurata, ceea ce orice firma face!

Dupa ani de zile in care sistemul bancar a fost pe pierdere (in perioada crizei economice) au venit asa cum era normal si anii de profit (cresterea economica e pentru toti actorii din economie, nu doar pentru cei care au primit salarii sau pensii mai mari)!

Haideti sa ne intrebam, daca ati avea o firma care inregistreaza continuu pierdere, ati mai continua sa o tineti? Pierderea trebuie acoperita de actionari, poate o fac cativa ani, dar apoi iti pui intrebarea daca are sens sa investesti si sa nu obtii nimic? Are sens, domnule Teodorovici? Va dau exemplul unei banci oarecare, una mica spre foarte mica, cu pierdere 3 milioane de euro la final de 2018 si alte 2 milioane de plata ca taxa. Are sens sa o mai tinem?

Cresterea ratei ROBOR a fost exploatata populist de catre unii si neinspirat de catre ceilalti. O rata de dobanda ROBOR, care arata pretul banilor in piata, nu poate fi sub rata inflatiei, asa functioneaza economia. De altfel, rata ROBOR a scazut sub 1% in anii trecuti prin prisma faptului ca in piata existau multi bani, erau ieftini iar inflatia avea valori mici, chiar negative. Daca vreti o comparatie, in 2008 (an de boom economic) media ROBOR 3 luni a fost de 13,04% sau 7,79% in 2007, 5,34% in 2012.

Este inutil sa mai spunem ca, daca Ministrul Finantelor are informatii sau dubii asupra influentarii ratei de dobanda ROBOR, poate trimite rapid ANAF-ul sau poate cere o investigatie a Consiliului Concurentei, asa cum s-a intamplat si in 2008 cu rezolutia data in 2013 ca nu a existat o manipulare dorita.

Aceasta taxa va reduce puternic (spre total) profitabilitatea bancilor, scenariul BNR arata ca in 2019 doar patru banci ar mai avea profit, respectiv doua in 2020, acesta fiind un scenariu optimist. In scenariul pesimit, toate bancile vor intra pe pierdere inca de anul acesta. Este un nonsens economic sa introduci o taxa legata de o rata de dobanda care se se calculeaza pe cerere si oferta. O varianta corecta ar fi fost o taxare suplimentara pe activele performante sau pe activele cu un nivel excesiv al ratei de dobanda DAE (cum sunt cardurile de credit).

Bancile finanteaza economia, adica finanteaza un antreprenor sa dezvolte o afacere, sau o persoana fizica sa cumpere un apartament sau o masina, sau o companie sa dezvolte o noua facilitate de productie si sa angajeze noi oameni. Sigur, o parte din aceste credite nu se mai intorc inapoi catre cel care le-a acordat, dar el a ajutat economia sa creasca! Sunt bani care au ajuns la un dezvoltator imobiliar, la o persoana fizica ce a vandut un imobil, la un comerciat ce a vandut materiale de constructii sau la un dealer auto.

Scenariul probabil va fi acela al limitarii creditarii - in fond de ce sa cresti baza de impozitare? - si a cresterii costurilor. Ceea ce vreau sa arat este ca o astfel de criza va contribui la scaderea numarului de credite noi, fapt ce va afecta economia in ansamblul ei. Daca va amintiti, in 2009, a fost lansat programul Prima Casa, unul de succes care a ajutat imobiliarele. Cum s-a facut acest program? Prin credit! Adica prin finantare oferita de banci! Iar programul a fost unul de succes!

Masura in sine este una prociclica si va contribui la o accelerare a aparitiei recesiunii, mai ales acum, cand ratele de dobanda si inflatia urmau un trend de asezare. Este posibil, de asemenea, sa vedem ca derularea activitatii bancare se va face prin banci din afara tarii pentru a nu mai intra sub aceasta taxa, caz in care statul va pierde.

As incheia prin a aminti ca in perioada crizei financiare, statul nu a contribuit cu nici un leu la sustinerea capitalului bancilor private asa cum s-a intamplat in vestul Europei. Poate asta isi doresc, sau poate capital strain din Est, nu din Vest. Cert este ca statul ar trebui sa ia in calcul ca sistemul bancar va fi vulnerabil si decapitalizat in urma acestei masuri ultra-populiste cu scopul de a mai stoarce cateva miliarde de lei pentru a asigura inca un an de guvernare PSD-ALDE.

Florin Andrei este economist, doctor in Finante si auditor financiar, cadru didactic asociat al Facultatii de Finante, Asigurari, Banci si burse de valori din cadrul ASE Bucuresti. Lucreaza de peste 5 ani in mediul academic si de peste 11 ani in mediul financiar-bancar. Se descrie ca un profesor "altfel", care pune accent in cea mai mare masura pe partea practica a notiunilor studiate, ii provoaca pe studenti sa fie mai informati si sa isi dezvolte un limbaj economic dar si sa se implice activ in comunitate.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Guvernul român dă cu o mână, dar ia cu două, mai ales că vrea să crească taxele din nou în 2025
Guvernul român dă cu o mână, dar ia cu două, mai ales că vrea să crească taxele din nou în 2025
Guvernul a aprobat o schema de ajutor de stat pentru activitati productive si pentru industria prelucratoare, o schema mult asteptata pentru mediul de afaceri, in valoare de 500 de milioane de...
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Mumbai a devenit capitala asiatică cu cel mai mare număr de miliardari, depăşind Beijingul, potrivit unei liste a bogaţilor la nivel mondial, realizată de Hurun Research Institute, transmite...
#taxa lacomie banci, #taxa active bancare , #banci