Economistul sef al BNR: Taxa pe active ar putea reduce profitabilitatea sistemului bancar sub media europeana

Duminica, 17 Februarie 2019, ora 15:48
2992 citiri
Economistul sef al BNR: Taxa pe active ar putea reduce profitabilitatea sistemului bancar sub media europeana
Foto: Arhiva Ziare.com

Profitabilitatea sistemului bancar din Romania este - inainte de impunerea taxei pe active - mai buna decat media europeana, dar nu exceptionala, insa impunerea acestei taxe ar putea sa o transforme din mai buna in mai slaba decat media europeana.

De asemenea, nu ar fi exclus, in acest scenariu, sa asistam la cateva iesiri de banci din Romania, sustine economistul sef al Bancii Nationale a Romaniei, Valentin Lazea, intr-un articol publicat pe pe blogul Opinii BNR.

"Atacul declansat asupra bancilor - concretizat in Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.114/2018 si de un set de trei legi aflate in dezbatere in Parlament - are la baza o premisa fundamentala: aceea ca bancile comerciale prezente in Romania au o profitabilitate mai mare decat omoloagele lor din alte state europene.

Din aceasta premisa - daca este adevarata - pot decurge doua concluzii: noile prevederi legale nu vor determina bancile sa-si reduca activitatea in Romania ('nu pleaca cainele de la macelarie'); bancile vor accepta, fara entuziasm, sa-si reduca marja de profit, dand credite mai ieftine. Dar ce se intampla daca premisa este gresita, iar bancile din Romania nu sunt mai profitabile decat cele din Uniunea Europeana? Mai sunt valabile in acest caz cele doua concluzii?", se intreaba Valentin Lazea.

El afirma ca, pentru a face comparatii internationale, sursa cea mai credibila o constituie Consolidated Banking Data produsa de Banca Centrala Europeana. In aceasta baza de date, profitabilitatea sistemelor bancare din statele UE este comparata prin intermediul a trei indicatori: randamentul activelor (return on assets, ROA); randamentul capitalului (return on equity, ROE); raportul cost/venituri (cost to income ratio) . Lazea le analizeaza pe rand, evidentiind pozitiile bancilor din Romania.

Astfel, referitor la Randamentul activelor (ROA), Valentin Lazea mentioneaza ca acest indicator arata cat castiga sistemul bancar dintr-o tara intr-un an de zile, raportat la volumul total al banilor pe care respectivul sistem i-a dat cu imprumut (prin credite catre firme si populatie) sau i-a investit (in imobile, titluri de stat etc.).

Valentin Lazea a calculat, pe baza datelor Bancii Centrale Europene (BCE), media ROA pe ultimii zece ani pentru care exista date disponibile (2008-2017), pentru un numar de 26 de state europene (bancile din Grecia si Croatia au fost excluse din calcul din cauza seriei incomplete de state) . El sustine ca o observatie importanta este legata de metodologia BCE: aceasta institutie ia in calcul toate bancile dintr-o tara.

In schimb, in metodologia utilizata de Autoritatea Bancara Europeana (ABE), pentru statele cu sisteme bancare mici, precum Romania si majoritatea celor care au aderat dupa 2003, se iau in calcul doar cifrele aferente primelor trei banci ca marime. Ori, aceste trei banci sunt, prin definitie, mai profitabile decat media bancilor din tara respectiva. Ceea ce inseamna ca, pentru Romania si majoritatea statelor din estul Uniunii Europene, indicatorii calculati de ABE sunt supraevaluati, adica arata o profitabilitate mai mare decat a sistemului bancar national, observatie valabila si in cazul celorlalti doi indicatori, randamentul capitalului, respectiv raportul cost/venituri.

Potrivit economistului sef al BNR, pe acesti zece ani (2008-2017), bancile din Romania se situeaza, in medie, pe locul 8 din 26 in ceea ce priveste indicatorul randamentelor activelor, cu o valoare de 0,439%, ceea ce inseamna ca 100 de lei dati cu imprumut/investiti de sistemul bancar au generat un profit mediu de aproximativ 44 bani/an.

"Prin urmare, nu este adevarat ca Romania inregistreaza cea mai mare profitabilitate a bancilor, cel putin prin prisma indicatorului ROA", spune Lazea.

Conform economistului sef al bancii centrale, este adevarat ca, in privinta ROA, bancile din Romania s-au situat pe pozitii fruntase (locul 4 in 2017, locul 3 in 2015), dat tot atat de adevarat este ca dupa criza financiara internationala ele s-au situat pe pozitii codase (locul 27 in 2014, locul 22 in 2012).

In ceea ce priveste raportul cost/venituri (Cost/Income Ratio) media 2008-2017, acest indicator arata cati euro s-au cheltuit de catre banci sub forma de cheltuieli operationale (salarii, chirii, echipamente, utilitati etc.) pentru a genera venituri operationale de 100 de euro. Pe media ultimilor zece ani, Romania ocupa locul 10 intr-un asemenea clasament, cu cheltuieli operationale de 54,436 lei la fiecare 100 de lei generati ca venituri operationale. Asadar, o performanta mult mai slaba decat Malta, unde bancile cheltuiesc doar 35 de euro pentru a genera venturi de 100 de euro, dar mult mai buna decat in Irlanda, unde bancile cheltuiesc 94 de euro pentru a genera venturi de 100 de euro.

De asemenea, el trece la analiza celei de a doua consecinte presupuse de decidentii romani: aceea ca bancile din Romania, fiind foarte profitabile, vor accepta sa dea credite cu dobanzi mult mai scazute. Lazea mentioneaza ca dobanda la credite are doua componente: dobanda ROBOR plus o anumita marja care difera in functie de banca si de client.

Potrivit economistului sef al BNR, plafonarea de facto, prin taxare diferentiata fie a ROBOR, fie a marjei, in afara de faptul ca ingreuneaza transmiterea politicii monetare, constituie si o incalcare a mecanismelor de piata.

"Chiar daca marja are o componenta subiectiva, ea reflecta doua elemente obiective: niste indicatori macroeconomici mai slabi in Romania decat in alte state (cea mai mare inflatie, al doilea deficit de cont curent, al doilea deficit bugetar din UE-28), respectiv un risc de tara crescut derivat dintr-o legislatie non-europeana si neprietenoasa cu creditorii (cele trei legi din parlament), dintr-o legislatie europeana si neprietenoasa cu creditorii (Legea insolventei), dintr-o legislatie care nu se aplica (Legea 31/1990) sau dintr-o legislatie intempestiva, care ia prin surprindere pe toata lumea (OUG 114/2018) ", spune Valentin Lazea.

El afirma ca toate acestea au un cost. Si, daca ROBOR ar fi diminuat/redefinit, ar fi naiv sa credem ca bancile nu vor proceda la o crestere a marjei, care sa le permita pastrarea unei profitabilitati oricum diminuata ca efect al aplicarii taxei pe activele bancare.

"Pentru cei care au ajuns in acest punct cu lectura si care considera ca tot ce am scris reprezinta o noua incercare a celor de la BNR de a se erija in apararea bancilor, ii rog sa se situeze deasupra acestui partizanat ingust si sa se intrebe: ce este mai bine pentru Romania pe termen lung? Un sistem bancar puternic, profitabil, furnizor de capital pentru investitii sau un sistem bancar slab, clientelar, alimentand consumul dar nu si dezvoltarea tarii? Iar cei - putini - care vor fi in stare sa judece obiectiv, sa vina sa critice", mai spune Valentin Lazea.

Citește și:
De ce este exclusă aderarea la Schengen în prima parte a anului 2023 și ce șanse avem în a doua parte. Calendarul evenimentelor care pot influența situația și miza Austriei
De ce este exclusă aderarea la Schengen în prima parte a anului 2023 și ce șanse avem în a doua parte. Calendarul evenimentelor care pot influența situația și miza Austriei
În cea mai recentă reuniune a Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne al Uniunii Europene, cel care votează extinderea Spațiului Schengen, nu s-a discutat oficial despre aderarea României....
Marcel Ciolacu atacă PNL cu privire la rotativă: ”Trebuie să depăşim mofturile de politicieni mărunţi”
Marcel Ciolacu atacă PNL cu privire la rotativă: ”Trebuie să depăşim mofturile de politicieni mărunţi”
Liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat vineri, 27 ianuarie, la Brăila, despre rotaţia premierilor din luna mai şi schimburile de ministere, că ”dacă revenim la mofturile de a băga funcţiile...