Institutiile care fac mai multi bani decat bancile si au de 3 ori mai multe clauze abuzive in contracte

Institutiile financiare nebancare (IFN) fac mai multi bani decat bancile si au de 3 ori mai multe clauze abuzive in contracte.

Cele mai mari 50 de IFN-uri din Romania, cea mai mare parte companii de credite de consum, au raportat anul trecut un profit agregat de 144 de milioane de lei (33 milioane de euro), la o cifra de afaceri de 2,9 miliarde de lei (650 milioane de euro) si un numar de 2.800 de angajati, potrivit unui comunicat remis Ziare.com de Casa de avocatura Coltuc.

Marja medie de profit ajunge la nivel individual si la 60%.

Spre comparatie, sistemul bancar, care cuprinde 40 de banci cu active de 80 de miliarde de euro si 58.000 de angajati, a incheiat anul trecut cu un profit agregat de numai 49 milioane de lei (11 milioane de euro).

Cele mai mari doua profituri din piata au fost raportate de Cetelem, detinuta de BNP Paribas, si ERB Retail Services, compania de credite de consum a Bancpost, cu 37 de milioane de lei (circa 8 milioane euro) si respectiv 26 de milioane de lei (6 milioane euro). Cele mai mari companii din piata in functie de cifra de afaceri au fost anul trecut UniCredit Consumer Financing si Provident.

UniCredit Consumer, detinuta de UniCredit Tiriac Bank, a raportat afaceri de 316 milioane de lei (71 milioane euro), iar Provident, o companie care se bazeaza pe vanzarea de credite de mica valoare direct la domiciliul clientului, a avut afaceri de 214 milioane de lei.

Clauze abuzive IFN-uri

Legea nr. 193/2000 transpune in legislatia nationala Directiva nr. 93/13/CEE, aplicabila tuturor contractelor incheiate intre profesionisti si consumatori avand ca obiect vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii.

Potrivit legii, o clauza contractuala va fi considerata abuziva in cazul in care sunt indeplinite, in mod cumulativ, urmatoarele 3 conditii:

1. clauza nu a fost negociata direct cu consumatorul;

2. clauza creeaza un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor;

3. clauza este contrara bunelor credinte. Sanctiunea inserarii unei astfel de clauze intr-un contract incheiat intre un consumator si un profesionist este nulitatea absoluta partiala a contractul incheiat.

"Legislatia in vigoare confera doar consumatorului dreptul de a cere rezilierea in cazul in care contractul nu isi mai poate produce efectele ulterior eliminarii clauzelor abuzive", au mai precizat avocatii Coltuc, care au aratat ca, in medie, IFN-urile au de trei ori mai multe clauze abuzive decat bancile in contracte.

C.P.

Avocat celebru, speriat de introducerea banilor care expiră, pe model chinezesc: „Am zis că nu se poate, dar se va întâmpla din 2030"

Sergiu Vasilescu, unul dintre cei mai cunoscuți avocați din România, specializați în fiscalitate, respectiv în crypto, avertizează cu privire la pericolul iminent cu care se vor confrunta...

România, a șasea cea mai scumpă energie electrică pentru consumul casnic din UE, calculat la standardele puterii de cumpărare

România a raportat în a doua parte a anului trecut un preț la energie electrică pentru uz casnic de 19,1 euro la 100 kWh, între ultimele cinci cele mai reduse din UE. Pe de altă parte,...