Mircea Cosea: Tinerii sunt defavorizati, nu restantierii la banci. FMI - un membru al USL?

Ajutorul pe care Guvernul Ponta vrea sa il acorde celor care au restante la banci este o masura cu caracter social, nu economic, care duce la marirea bazinului electoral al partidelor aflate la putere si favorizeaza bancile, cei care pierd fiind contribuabilul cinstit si cei care isi platesc creditele la timp, spune analistul economic Mircea Cosea.

"Este o schema teoretica si, din explicatiile ministrului Voinea, inteleg ca ar putea sa dea rezultate partiale si optionale, pentru ca discutia pe care Guvernul a purtat-o cu bancile nu a ajuns la un rezultat. Bancile sunt libere sa faca ce vor ele, sa accepte sau sa nu accepte discutia cu clientul. Pentru ca in asta consta, de fapt, masura: dupa o discutie cu clientul, banca trece la aplicarea amanarii.

Dar sunt foarte multe semne de intrebare din punct de vedere al aplicabilitatii si al moralitatii acestui act. De obicei, asta se cheama in economie 'hazard moral', adica duce la aparitia unor efecte care nu sunt intotdeauna dorite. De exemplu, poate sa apara o tendinta de neplata, de amanare, la oameni care pana acum plateau", a declarat Mircea Cosea pentru Ziare.com.

Restantierii, defavorizati din propria lor vointa. Tinerii, defavorizati de economie

Vrei sa reduci costurile afacerii cu pana la 50%? Am negociat pentru tine discounturi speciale la produsele si serviciile de care ai nevoie pentru afacerea ta. Obtine oferta AICI!

Pe de alta parte, prof. Cosea spune ca altele erau categoriile defavorizate care ar fi trebuit sa fie sprijine de Guvern.

"Sigur, exista oameni care au luat credite si nu le mai pot plati, insa ei au devenit defavorizati, cum spune Guvernul, din propria lor vointa. Este o decizie personala sa iei credit si sa judeci daca poti sa il dai inapoi, pe cand tineretul, care este astazi in Romania la un procent de somaj extraordinar de mare, peste 20%, sau persoanele peste 45 de ani care nu isi mai gasesc loc de munca, acestea sunt categoriile cu adevarat defavorizate, pentru ca ei sufera din cauza mersului economiei, nu ca urmare a unei decizii personale", a explicat acesta.

Masura e anihilata de cresterea accizei la carburanti

Prof. Cosea spune ca un alt mare semn de intrebare se ridica si cu privire la sumele care vor fi castigate si care ar putea stimula consumul, dupa cum sustine ministrul Liviu Voinea.

"In ce masura aceasta politica va duce intr-adevar la cresterea consumului? Eu am indoieli foarte mari ca va duce. Pentru ca sumele care se vor recupera nu sunt cunoscute in intregime. Masura este optionala la nivelul bancii, deci niciun guvern, nimeni, nici Ministerul de Finante, nici ministrul Voinea, nu ne poate spune acum la ce suma se va ridica surplusul de bani pe care Guvernul spera sa il introduca in consum.

In al doilea rand, aceasta masura este luata concomitent cu o alta care anihileaza sporul de venituri. Reintroducerea accizei la carburant va ridica preturile in lant. Deci cele doua masuri se anihileaza, se contrabalanseaza.

Sa nu uitam nici ca exista un consum mare de venituri pe timpul iernii, din cauza cresterii utilitatilor, a pretului gazelor. Deci, este o idee care, teoretic, poate sa fie acceptata, de genul 'Luam aici, punem dincolo si pe total iese asa'. Insa, in practica, eu am rezerva foarte mari", a argumentat analistul economic.

O masura social-electorala

In aceste conditii, o prima concluzie trasa de prof. Cosea este ca masura are caracter social si electoral, nu economic.

"Faptul ca s-a trasat o limita, 1.600 de lei, imi ridica semne de intrebare. Daca intr-adevar Guvernul doreste sa aiba anumite fonduri prin aceasta masura, atunci nu trebuia sa limiteze baremul, pentru ca s-ar fi castigat mai mult.

Dar Guvernul nu face acest lucru, din alte motive. Masura e luata pe taram social, nu economic. Este o masura cu caracter social care duce la marirea bazinului electoral. Guvernul se adreseaza populatiei sarace, care va fi, intr-o anumita forma, bucuroasa ca primeste ceva de la guvern si se spera ca ea va deveni un votant serios atunci cand vor avea loc alegerile europarlamentare si prezidentiale", crede acesta.

Care va fi comportamentul bancilor si cine pierde

Intrebat cum vor reactiona bancile daca aceasta masura va fi adoptata, Mircea Cosea a reamintit ca acestea sunt societati comerciale, deci n-ar trebui sa admita ce ii propune Guvernul, pentru ca ele au cu totul alt interes.

"Ele nu castiga, dar au cu totul alt avantaj. Pana la urma, sunt adevaratele protejate ale acestei campanii. S-ar putea sa fie de acord, dupa cum s-ar putea ca unele sa nu fie. Nimeni nu stie ce s-ar putea intampla pentru ca fiecare banca (si trebuie spus ca sunt cu capital strain in Romania) are o politica proprie care este, in mare parte, ghidata de sediul central, care este in alte tari. Depinde de la caz la caz.

Dupa parerea mea insa, bancile nu se vor opune acestei masuri pentru ca ele sunt salvate de la o alta masura care ar fi putut sa fie luata: o analiza si o penalizare foarte serioasa a practicilor de a introduce in contracte clauze abuzive, acele clauze care apar in contracte dar pe care clientul ori nu le stie, ori nu le vede, si care duc la cresterea platilor. Bancile erau in pericol, asa cum s-a intamplat in alte tari, in Ungaria spre exemplu. Dar asa, ele fac negocieri de buna voie cu clientul si ajung sau nu ajung la o intelegere, nu conteaza, dar nu mai sunt trase la raspundere pentru clauzele abuzive.

Deci bancile sunt favorizate, pana la urma beneficiarul acestei masuri este banca, pentru ca omul are o amanare de doi ani, dar oricum va trebui sa plateasca", a explicat acesta.

Intrebat cine pierde de pe urma luarii acestei masuri, prof. Cosea a replicat: "Teoretic nu pierde nimeni, este un joc cu suma nula, dar este un joc de imagine"

"Daca intervin greutati, adica la un moment dat reesalonarile duc la neplata pe termen lung, atunci va trebui sa intervina statul sa plateasca bancilor si ar aparea o cheltuiala bugetara. Domnul Voinea spunea ca exista banii acestia. Deci, daca e sa piarda cineva, pierde contribuabilul cinstit si cei care isi platesc creditele la timp. Dar nu acum, nu imediat, pierderile vor aparea peste doi ani", a completat acesta.

FMI intra in jocul electoral si da un cec in alb guvernului

In context, Mircea Cosea se declara "dezamagit" de rezultatul misiunii FMI la Bucuresti, prezentat marti de Andrea Schaechter.

"FMI apare ca fiind de fapt un membru al USL. Raportul pe care l-a facut este atat de lozincard, toate lucrurile sunt privite cu superficialitate, de parca FMI a intrat in jocul electoral din Romania.

FMI aproba aceasta masura, iar doamna Schaechter a prezentat-o ca fiind o metoda clara de crestere a consumului, fara sa aiba un studiu de impact, fara sa cunoasca in ce masura bancile vor fi de acord, fara sa ia in considerare pozitia BNR. FMI da un cec in alb guvernului, un cec care s-ar putea ca mai tarziu sa fie neacoperit", a comentat Mircea Cosea.

Intrebat cum isi explica faptul ca FMI-ul, atat de ferm cu Romania in timpul guvernarii Boc, adopta astazi o alta atitudine, analistul economic a declarat: "FMI are din ce in ce mai putini clienti, el este obligat sa aiba un "success story", un succes pe undeva prin lume, iar Romania este clientul cel mai bun pentru asta".

"Statistic lucrurile merg bine, faptul ca asta nu se vede in economia reala e mai putin important acum. Asta da o nota de optimism asupra programului pe care ei il aplica, observati ca deja ne dau o rata de crestere pentru anul viitor destul de substantiala, fara sa ia in calcul ca in 2013 cresterea este bazata pe agricultura, dar in 2014 agricultura este incerta. Deci, toate lucrurile sunt bune si frumoase ca urmare a cooperarii Romaniei cu aceasta institutie care nu mai este cea hulita pana acum cativa ani.

Cred ca si la ei este o chestiune de propaganda, de imagine. Oricum, mie mi s-a parut extrem de superficiala analiza care s-a facut acum de FMI. Nu seamana cu ce s-a facut anii trecuti, incep sa il regret pe Jeffrey Franks, pentru ca era mai riguros, dar asta e situatia.

Noi vedem ca lucrurile nu merg, economia sufera, oamenii de afaceri se plang peste tot, dar in statistica si in rapoartele FMI lucrurile stau bine. Ca in proverbul 'pe afara-i vopsit gardul, inauntru-i leopardul'", a conchis Mircea Cosea.