Vor pleca bancile occidentale din Europa de sud-est?

Problemele de pe pietele financiare internationale au readus in atentie posibila retragere a unor banci din zona euro de pe pietele din sud-estul Europei, zvonuri alimentate si de anuntul unor grupuri bancare de a-si vinde subsidiarele locale.

Desi grupurile din Austria si Italia detin cea mai mare parte a activelor din sud-estul continentului, cele mai mari patru banci din Grecia formeaza cea mai importanta retea regionala de sucursale, avand 1.200 de unitati in Romania, Bulgaria, Serbia, Albania si Macedonia.

Riscul privind contagiunea, dupa ce Grecia a fost salvata de la intrarea in incapacitate de plata de catre Uniunea Europeana si Fondul Monetar International, in luna mai a acestui an, s-a reintors in noiembrie, dupa ce Irlanda a negociat un pachet de sprijin financiar cu cele doua institutii.

"Bancile grecesti au conditii mai dificile acasa decat cele italiene sau austriece. Din cauza lipsei de lichiditati, exista multe constrangeri", a declarat, pentru Financial Times, Joanna Telioudi, directorul departamentului de cercetare la HSBC Pantelakis Securities din Atena.

Cu toate acestea, creditorii eleni au tinut pasul cu concurenta, mentinandu-si nivelul expunerii agreat in Pactul din Viena, care a impiedicat mai multe banci de a se retrage din Europa Centrala si de Est.

Pana la inceputul crizei financiare, bancile-mama - Banca Nationala a Greciei, Alpha Bank, EFG Eurobank si Piraeus Bank - au finantat puternic subsidiarele, concurand agresiv pentru cota de piata cu alte banci din regiune.

Fluxurile de capital au alimentat boom-ul creditarii, rata anuala majorandu-se cu 60 - 70 la suta in mai multe tari din regiune. Insa, din aceasta cauza, si deficitele tarilor respective au crescut amenintator.

Astfel, cand a venit criza, Guvernele mai multor state, printre care Romania, Serbia si Bosnia, au cerut miliarde de euro din partea Fondului Monetar International.

Cu toate acestea riscurile raman mari, din cauza datoriilor private pe termen scurt in euro foarte mari, in special in Bulgaria. De asemenea, nivelul creditelor neperformante din sud-estul Europei sunt ingrijoratoare. In Romania, cea mai mare piata din regiune, ajunge la 20 la suta din totalul ceditelor, potrivit estimarilor FMI.

"Dependenta de bancile-mama din Grecia este foarte mare. Subsidiarele sunt, de obicei, mai putin capitalizate decat ale altor tari din regiune", a explicat Gabriel Sterne, economist la banca de investitii Exotix.

In Romania, doua din bancile din top 10 sunt din Grecia, in timp ce, in Bulgaria, patru fac parte din primele zece, iar, in Serbia, trei. Se estimeaza ca economiile celor trei vor iesi din recesiune in urmatorul an, insa cresterea va extrem de limitata si este improbabil sa existe cereri mari de creditare.

"Situatia pare stabila. Nu am vazut retrageri masive de depozite si nu ne asteptam sa existe o presiune prea mare pe imprumuturi", a explicat Michalis Masourakis, economist sef la Alpha Bank in Atena.

Insa nu doar bancile grecesti au probleme. Recent, Volksbank a anuntat ca intentioneaza sa-si vanda subsdiarele din mai multe tari, inclusiv Romania, pentru a-si putea rambursa imprumutul primit din partea statului austriac si pentru a relua plata dividendelor.

Program BERD pentru imprumuturile in monede locale

Potrivit oficialilor mai multor banci elene, daca economiile din regiune vor creste cu 1 - 3 la suta anual, in urmatorii doi ani, presiunile pentru finantare din partea bancilor mama vor fi limitate.

Institutiile de creditare din Grecia inca se asteapta sa aiba un profit multumitor in sud-estul Europei, care le va ajuta sa acopere pierderile suferite pe plan local. Banca Nationala a Greciei a raportat o scadere de 11 la suta a veniturilor nete din subsidiare, ajungand la 67 de milioane de euro, in timp ce, in Grecia, a raportat pierderi de 181 de milioane de euro.

Pactul din Viena ar trebui sa expire in aceasta luna, insa Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si alte organisme internationale se pregatesc sa promoveze creditarea in monedele locale, pentru a diminua dependenta de imprumuturile in euro si franci elvetieni.

Programul, numit Viena Plus, are in vedere reducerea dependentei regiunii de capitalul strain, din cauza caruia tarile pot intra foarte usor in criza.

Proiectul implica si dezvoltarea unei piete in mondele locale, precum si a unor companii de asigurari si fonduri mutuale, care sa poata oferi planuri de economii pe termen lung in monedele respective.

Inainte de criza, companiile si persoanele fizice s-au imprumutat masiv in euro, datorita ratelor de dobanda mai scazute si a protectiei fata de inflatie.

Astfel, din cauza folosirii in exces a monedei euro in ultimul deceniu, analistii cred ca Viena Plus s-ar putea transforma intr-un proiect pe termen lung.

"Realitatea crunta este ca aceste tari au trecut prin multe crize si considera moneda externa mai mult mai sigura. Nu este realist sa credem ca implementarea acestei politici va duce la o crestere imediata a creditarii in moneda locala", a incheiat Masourakis, de la Alpha Bank.

”România nu este oaia neagră a Europei”. Un fost ministru de Finanțe descrie poziția țării noastre în relație cu marile deficite globale VIDEO

Discuțiile despre deficitul bugetar ridicat și procedura de deficit excesiv în care se află țara noastră încă din 2019 a acaparat dialogul public, dar prea puțin ne aplecăm asupra...

OnePlus Pad Go, tableta de buget cu specificații excelente. La ce preț este oferită

OnePlus a introdus pe piață o nouă tabletă, OnePlus Pad Go, o versiune mai accesibilă a modelului OnePlus Pad. Cu un preț de pornire de aproximativ 230 EUR în Europa, tableta promite să...